Administratia fiscala si-a propus, pentru 2022, cresterea ponderii veniturilor din taxe si impozite in PIB, prin eficientizarea colectarii, care are la baza atat stimularea conformarii voluntare, cat si o serie de masuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anuntate pentru acest an indica faptul ca autoritatile au ajuns la concluzia ca reforma si digitalizarea administratiei fiscale reprezinta combinatia optima pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a inceput se va baza pe acesti doi piloni, cu beneficii estimate atat pentru stat, cat si pentru contribuabili, dar si cu eforturi substantiale de implementare pentru ambele parti.

O parte dintre masurile adoptate de autoritati, bazate pe solutii digitale de relationare cu contribuabilii, au intrat deja in vigoare si produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament.

 

Inregistrarea agentilor economici in Spatiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie incepand cu luna martie, ceea ce inseamna ca autoritatile fiscale vor receptiona documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. In cazul in care contribuabilii nu indeplinesc obligatia comunicarii prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse in format fizic, pe hartie, acestea nu vor fi luate in considerare.

Prin urmare, societatile trebuie sa se inroleze in SPV pana la 1 martie 2022, data dupa care comunicarea cu administratia fiscala se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerinta, desi prezinta beneficii pentru ambele parti implicate, are potentialul de a genera efecte nedorite daca autoritatile fiscale nu dimensioneaza corect capacitatea SPV astfel incat sa suporte primirea si stocarea unui numar atat de mare de documente. Orice disfunctionalitate in acest sistem informatic ar crea premisele unor situatii complicate administrativ, ba chiar ar putea da nastere unor litigii.

 

La nivelul administratiei fiscale urmeaza sa fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pasi asumati se refera la dezvoltarea si diversificarea surselor de informatii care vor sta la baza crearii registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului national privind factura electronica RO e-Factura reprezinta o piesa principala a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil in prezent doar pentru facturile emise in relatia dintre companii si autoritatile publice, dar, incepand cu luna iulie, si contribuabilii care furnizeaza altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscala vor emite facturile in sistem electronic, indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inrolati in registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscala va obtine acces imediat la continutul acestor facturi. La acest moment, categoriile vizate sunt legume, fructe, bauturi alcoolice, constructii noi, produse minerale (apa minerala naturala, nisip si pietris), precum si imbracaminte si incaltaminte.

Avand in vedere ca prin aceasta masura sunt vizate in principal comportamentele incorecte, este de asteptat ca extinderea acestei obligativitati sa ocupe un loc important pe agenda autoritatilor, deoarece, in mod evident, operatorii economici care practica un astfel de comportament nu se vor inrola voluntar in sistem.

 

Incepand cu 30 noiembrie 2021, comerciantii, indiferent de dimensiuni, au obligatia sa utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritatile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei in caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de asteptat ca Directia Generala Antifrauda sa faca si in acest an controale, actiuni efectuate in baza analizelor de risc ce vor avea in vedere preventia actiunilor de frauda, dar si indrumarea contribuabililor.

 

Ministerul Finantelor a anuntat ca va introduce un nou sistem electronic national de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul Romaniei. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor detinute dintr-un loc in altul, astfel ca, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe caile de transport, acestea sa poata verifica daca informatiile din teren sunt in conformitate cu declaratia din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul national vor fi monitorizate de catre ANAF prin intermediul sistemului informatic.

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmeaza sa fie stabilita printr-un ordin al ministrului finantelor care trebuie emis pana la finalul lunii ianuarie.

 

Incepand cu acest an, marii contribuabili au obligatia sa efectueze raportarile prin depunerea fisierului de control fiscal SAF-T (declaratia D406).

Contribuabilii care se incadrau in aceasta categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligati sa raporteze astfel incepand cu luna ianuarie, iar cei care sunt incadrati incepand cu anul 2022, din luna iulie. In ambele situatii, societatile beneficiaza de o perioada de gratie de sase luni.

Desi, teoretic, noul mecanism este aplicabil incepand cu 1 ianuarie, practica arata ca, pana in prezent, o buna parte dintre contribuabilii vizati in prima etapa nici nu au demarat procesul de pregatire pentru aceasta raportare.

 

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspectiilor si controalelor fiscale, avand in vedere obiectivele asumate de Romania prin Planul National de Redresare si Rezilienta si prin Strategia ANAF 2022-2024, care implica o majorare cu 10% a numarului de inspectii fiscale in acest interval.

Totodata, controlul documentar la distanta ar urma sa reprezinte 30% din totalul verificarilor in 2022 si 60%, in 2025.

Pe langa cresterea numarului de inspectii fiscale, este anticipata si o majorare semnificativa a verificarilor documentare efectuate de inspectorii Directiei Generale Antifrauda Fiscala, care, inca de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, in situatii exceptionale, sa emita decizii de impunere. Desigur, o astfel de practica risca sa creeze un conflict intre atributiile Directiei Antifrauda si cele ale autoritatilor competente sa efectueze inspectii fiscale, aspect care, la randul sau, ar fi transat cel mai probabil in instanta.

In concluzie, planurile autoritatilor pentru acest an si masurile anuntate pentru punerea lor in practica sunt in conformitate cu asteptarile mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administratiei fiscale, cu scopul de a spori transparenta relatiei dintre stat si contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme si, in final, de a majora veniturile din impozite si taxe la bugetul de stat prin cresterea conformarii voluntare si reducerea evaziunii fiscale.

Insa toate aceste masuri prezinta eforturi semnificative de implementare pentru ambele parti, astfel ca reglementarile si procedurile trebuie sa fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizata intens de catre contribuabili.