In legislatia actuala, contractul de antrepriza este reglementat in Codul Civil, dar si in legislatia adiacenta, dispozitiile referitoare la receptia lucrarilor efectuate de catre executant fiind incluse in Regulamentul privind receptia la terminarea lucrarilor.

O practica des-intalnita in Romania este refuzul investitorului/ proprietarului (denumit in Codul Civil „beneficiarul”) de a efectua receptia la terminarea lucrarilor, din motive ce sunt dincolo de buna-credinta, nereferindu-ne sigur la situatia in care lucrarile nu sunt executate complet ori corespunzator (conform autorizatiei de construire).

Actualul Cod Civil a introdus remediul „receptiei tacite”, astfel, cand beneficiarul refuza fara juste motive efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor, receptia se considera efectuata, iar executantul (antreprenorul) se poate indrepta impotriva beneficiarului cu o actiune in justitie, prin care sa solicite constatarea operarii receptiei tacite.

Chiar si in scenariul prezentat anterior, executantul trebuie sa urmeze procedura prevazuta de Regulamentul privind receptia la terminarea lucrarilor.

Astfel, executantul trebuie sa notifice terminarea lucrarilor, urmand ca beneficiarul, in termen de 5 zile, sa fomeze o comisie de receptie prin alegerea membrilor sai, astfel cum prevede legea.

In situatia in care beneficiarul nu fixeaza un termen (data, ora, locul) in care comisia sa se intruneasca pentru receptie in cele 5 zile prevazute de lege ori daca beneficiarul (personal sau prin mandatar) nu se prezinta la data si locul stabilit pentru efectuarea receptiei, executantul trebuie sa intocmeasca si sa trimita a doua notificare.

De la primirea celei de-a doua notificari, beneficiarul este obligat, in termen de 10 zile, sa stabileasca data, ora si locul pentru intrunirea comisiei de receptie.

Daca nici in urma acestei notificari beneficiarul nu stabileste un termen sau nu se prezinta, executantul trimite a treia notificare prin care instiinteaza atat beneficiarul, cat si membrii comisiei de receptie despre data, ora si locul in care va avea loc receptia la terminarea lucrarilor.

In situatia neprezentarii nici la aceasta data a beneficiarului, atunci art. 1862 din Codul civil isi are aplicabilitatea, respectiv opereaza receptia tacita, iar executantul se poate adresa instantei de judecata.

Lacunele legislative care permit beneficiarului sa prelungeasca termenul de receptie sunt, insa, multiple.

Beneficiarul poate stabili orice termen considera oportun la primirea primei notificari, iar ulterior stabilirii, sa nu se prezinte, astfel obligand executantul sa emita a doua notificare, abia atunci fiind tinut de un termen rezonabil de 10 zile.

In acelasi timp, daca beneficiarul nu stabileste data ori nu se prezinta la data stabilita pentru efectuarea receptiei, nici la prima, dar nici la a doua notificare trimise de executant, atunci acesta este tinut sa notifice beneficiarul, dar si membrii comisiei despre data, ora si locul la care a stabilit el insusi receptia la terminarea lucrarilor.

Membri comisiei, asa cum am amintit anterior, conform regulamentului, sunt persoane alese de beneficiar, astfel, executantul fiind in imposibilitatea obiectiva de a le cunoaste.

Aceasta tergiversare a beneficiarului in ceea ce priveste momentul in care lucrarea va fi data in folosinta ingreuneaza in mod evident circuitul economic, intrucat, pe langa imposibilitatea de dare in folosinta a lucrarii, platile finale catre executant, precum si eliberarea garantiei de buna executie se fac dupa receptia la terminarea lucrarilor, creand blocaje ale platilor pe care executantul trebuie, la randul sau, sa le faca. Totusi, in situatia in care nu se poate stabili o solutie la aceasta problema pe cale amiabila, se poate recurge la prevederile art. 1862 din Codul Civil – Receptia lucrarii, unde la alin. (2) si (3) se stipuleaza ca „ Daca, fara motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii, lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve. Beneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrarii sau lipsa aparenta a calitatilor convenite”.