- Impactul crizei epidemice este complex in randul companiilor de constructii si este complementat de efectele negative ale crizei economice care se va manifesta pentru o lunga perioada in viitor. La nivel societal, am intrat abrupt intr-o pandemie a fricii cvasigeneralizate, a lipsei de incredere intre parteneri, a revalorizarii resurselor financiare, a scaderii semnificative a consumului si unei imense incertitudini in legatura cu ce va urma. Tacticile aferente strategiilor pe termen mediu si lung au fost fortate a se adapta termenelor scurte si foarte scurte.

Sectorul de constructii a avut sansa, dar si curajul, de a continua sa lucreze in perioada de lockdown, neexperimentand ce s-a intamplat in Italia, Franta sau Marea Britanie. Insa, asumarea continuarii activitatii s-a confruntat cu costuri suplimentare in materie de protectie sanitara si masuri de SSM, reorganizarea anumitor fluxuri tehnologice, intarzieri consistente in materie de transport si livrare de echipamente/ materiale in santiere, toate generand un regres al productivitatilor fizice si valorice. Adica termene extinse si majorari ale valorilor contractate.

Costurile suplimentare generate de aceste schimbari sunt estimate la circa 5%-10%, in functie de tipul de proiect si deocamdata au ramas inregistrate doar in conturile societatilor de constructii.

Din estimarile noastre, toate companiile de constructii au fost afectate direct si indirect de efectele crizei epidemice si ulterior de cele ale crizei economice.

 

- FIEC (Federatia Industriilor Europene de Constructii) estimeaza ca, la nivel comunitar, se va inregistra un declin al sectorului de 20%-25% in acest an, ceea ce va genera un somaj de circa 3 milioane de angajati in constructii (19% din cele 16 milioane de locuri de munca existente). Acesta este motivul pentru care FIEC a solicitat CE pentru sectorul de constructii o alocare de 320 miliarde euro, din European Recovery Fund. Investitiile in ecosistemul de constructii european sunt urgent necesare pentru a compensa efectele negative ale crizei Covid-19, pentru a readuce nivelul investitiilor publice si private la nivelul pre-criza, dar si sa declanseze efectul de multiplicare pe care sectorul constructiilor il are in economia reala. Marea majoritate a statelor membre estimeaza reduceri in evolutia sectorului de constructii: Germania (-5%), Italia (-28%), Olanda si Ungaria (-20%).

Pentru Romania, in scenariul pozitiv in care investitiile vor fi sustinute in mod inteligent, creantele vor fi corect achitate, preturile pe manopera, materiale vor fi corect ajustate, TVA va fi rambursat la timp, scenariu aditivat cu dimensiunea electorala a acestui an, putem inregistra la finalul anului o crestere cu doua cifre.

In scenariul negativ in care finantarile vor avea sincope sau razboiul epidemic va cunoaste noi valuri, cu stari de urgenta si masuri de izolare, o mare parte a antreprenorilor trebuie sa se pregateasca pentru o aterizare fortata. Observam cu surprindere cum, din fondurile comunitare, deja circa un miliard de euro (din care 500 milione de euro de la infrastructura mare) au fost redirectionate catre alte destinatii. In acest scenariu, riscam evident sa nu atingem nici valoarea din 2019!

 

- Dialogul cu autoritatile este mult mai deschis si substantial decat in anii precedenti. Remarcam, insa, un decalaj temporal intre discursul politic public favorabil mediului de afaceri din constructii, promovarea unor hotarari guvernamentale si apoi implementarea acestora. Acest dialog a permis Guvernului sa nu urmeze calea deciziilor politice din Franta sau Italia si sa putem continua activatea in perioada starilor de urgenta. Printre masurile care pot sprijini, in continuare, sectorul de constructii si care au generat din partea noastra, in aceste luni, o serie de solicitari catre Guvern si Parlament, se afla: sustinerea intensiva a programelor de investitii publice; asigurarea continuitatii finantarii proiectelor in derulare; plata fara intarziere a creantelor catre antreprenori; rambursarea la timp a TVA; plata TVA la incasare si nu la facturare; plata restantelor legate de concediile medicale; anularea Instructiunii 1/2019 a ANAP si revenirea la Instructiunea 2/2018, pentru o corecta ajustare dinamica a preturilor pe contracte; emiterea de instructiuni clare catre autoritatile contractante, din perspectiva actualizarii valorii contractelor dupa OUG 114, inclusiv de ajustare a contractelor mai mari de 365 zile; emiterea de instructiuni catre autoritatile contractante privind acceptarea platii a 80% din valoarea materialelor/ echipamentelor livrate in santier; revizuirea procedurii de achizitie publica prin definirea mai clara a perioadei de analiza si atribuire a ofertelor; in cazul contractelor in executie, taxa de timbru (2%) sa se aplice claimului in discutie si nu la intreaga valoare a contractului (anomalie semnalata deja Guvernului, Parlamentului si Avocatului poporului); fluidizarea mecanismului de activare a situatiei de forta majora; sustinerea mecanismelor de decalare a termenelor de executie; promovarea urgenta a mecanismelor de ajustare dinamica a preturilor (asa cum am reusit la POIM); reducerea substantiala a cuantumurilor pentru garantiile de buna executie; promovarea si acceptarea utilizarii unor instrumente de asigurare pentru GBE; suspendarea temporara a platii anumitor categorii de impozite; extinderea/ asigurarea platii somajului tehnic; acordarea secventiala a avansurilor pe lucrari; promovarea unor mecanisme de sustinere partiala a salariilor pentru angajatii care, din motive obiective, nu au posibilitatea sa lucreze cu norma intreaga; mentinerea facilitatilor promovate prin OUG nr. 114/2018; convenirea si promovarea unor clauze contractuale CORONA, care sa fie integrate in contracte si utilizate in cazul unor noi valuri epidemice; promovarea si sustinerea unor mecanisme de formare profesionala pentru calificari specifice sectorului; promovarea si implementarea unei politici publice care sa permita utilizarea fortei de munca revenita in tara in cadrul sectorului de constructii.

 

- In ceea ce priveste dinamica penuriei de personal calificat in constructii, o parte dintre angajatii care erau contractati sa vina din Asia nu au putut ajunge din cauza paralizarii transportului aerian si al neeliberarii vizelor in consulate. Pe de alta parte a revenit in tara o parte din fluxul migrant catre UE. Se adauga si personalul disponibilizat din constructii si din alte industrii in aceste luni. Acesti factori se vor combina, in viitorul proxim, si e de presupus ca vor genera solutii partiale de acoperire a necesarului de personal. Toate acestea in contextul necesitatii unor forme de pregatire si formare profesionala care vor trebui accelerate.

Criza de personal va continua. Criza de personal calificat se va acutiza!

Dezvoltarea necesara a pietei fortei de munca in constructii va depinde, evident, de dinamica acestui sector atat de dependent de investitiile publice si de capacitatea sa de a oferi o salarizare competitiva. Fara o dinamica pozitiva a salarizarii, nu vom atrage in sector resurse umane noi. Si acestea vor trebui sa treaca destul de repede prin necesarele forme de pregatire profesionala specifica.

Va invit sa revedeti concurenta neleala pe care companiile municipale o genereaza si care sunt nivelurile de salarizare cu care acestea au atras/ racolat forta de munca bine calificata din societatile private!

 

- Sunt voci multiple si credibile care spun ca aceasta plandemie are valente de doctrina militara aplicata. In acest context, geopolitica mondiala si regionala vor avea influente certe in paradigma evolutiilor economice viitoare. Va deveni un imperativ pentru societatile de constructii sa isi adapteze strategiile, politicile, managementul si modus operandi.

Mediul de afaceri in schimbare va fi jalonat de: nevoia de cunoastere cat mai buna a capacitatilor de finantare pe proiecte; nevoia de upgradare a modului de sustinere din partea sistemului bancar; nevoia de cunoastere foarte buna a actorilor din industrie si a proceselor tehnologice; capacitatea de a integra echipamente de la diversi producatori in solutii flexibile si simple pentru clienti; diminuarea, pe cat posibil, a prezentei in santier; flexibilizarea utilizarii fortei de munca in proiecte; retro-proiectare in 3D; utilizarea pe scara larga a BIM; revalorizarea inginerilor tehnologi care isi vor relua rolul de lideri in proiectare, in fata producatorilor de echipamente; utilizarea unor materiale noi, cu o amprenta cat mai scazuta asupra mediului; ultraspecializarea unor subcontractori; acceptarea unui rol crescut al IT in inginerie si in fiecare dintre solutiile tehnice si tehnologice; extinderea colaborarii cu avocatii specializati; dezvoltarea de noi capacitati parteneriale inclusiv in raport cu beneficiarii si consultantii.

Exista premise care sa indice ca o buna parte a sectorului de constructii din Romania va putea iesi consolidata din aceste crize, insa incertitudinile isi vor genera riscurile. Daca aceasta succesiune de crize a permis revalorizarea anumitor categorii profesionale, este de observat sansa pe care o au constructorii de a-si recastiga respectul partenerilor si al diversilor beneficiari pentru aceasta profesie.

Sa nu uitam ca aceasta profesie si reprezentantii ei, in diversele specializari, sunt cei care asigura toate categoriile de infrastructura (de la transport, trecand prin cea energetica si ajungand la cele medicala si de invatamant). Inclusiv infrastructura critica a tarii! De ei au depins si depind locurile in care traim, muncim, existam!

***

ARACO aniverseaza, in acest an, trei decenii de activitate neintrerupta pe piata locala a constructiilor, perioada in care s-a implicat in dezvoltarea si reglementarea sectorului, in certificarea societatilor specializate si a reprezentat interesele firmelor de constructii in relatia cu Guvernul/ ministerele nationale, autoritatile locale si partenerii sociali sindicali.

Totodata, in cei 30 de ani de activitate, ARACO a organizat 24 de editii ale Trofeului Calitatii in constructii, prin care a premiat peste 200 dintre cele mai bune lucrari realizate la nivel national de societatile membre si a eliberat certificate de capabilitate - calificare pentru realizarea anumitor lucrari de constructii, acordate companiilor de constructii conform legislatiei in vigoare.