Încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) riscă să lase sectorul construcțiilor fără suficiente proiecte cu finanțarea asigurată pentru a menține ritmul investițiilor din ultimii ani, avertizează Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Potrivit datelor prezentate de organizație, construcțiile concentrează proiecte PNRR de 9,45 miliarde euro, reprezentând aproape 45% din valoarea totală analizată, însă între lucrările executate și sumele încasate de constructori există un decalaj de aproximativ 3 miliarde euro. Pentru perioada post-PNRR, FPSC solicită pregătirea din timp a investițiilor aferente exercițiului financiar 2028-2034, într-un context în care contribuția națională la finanțarea proiectelor europene ar urma să crească.
Perspectivele sectorului după încheierea PNRR au fost analizate în cadrul conferinței "Viitorul construcțiilor post PNRR", organizată de FPSC cu ocazia Zilei Naționale a Constructorului. Constructorii au abordat, printre altele, problemele întâmpinate în derularea programului, viitorul exercițiu financiar european, schimbările preconizate în achizițiile publice și certificarea companiilor de construcții.
Președintele FPSC a subliniat rolul pe care construcțiile l-au avut în economia României în ultimul deceniu, inclusiv în perioadele marcate de pandemie, război și criza energetică.
"În ultimii 10 ani, acest domeniu a fost vital economiei noastre, prin care, practic, s-a menținut într-o zonă normală, în ciuda evenimentelor care au avut loc, fie că a fost pandemie, război sau criză energetică. Construcțiile au continuat în același ritm și au contribuit la menținerea economiei noastre într-o zonă de echilibru", a declarat Cristian Erbașu.
FPSC cere pregătirea urgentă a proiectelor pentru perioada post-PNRR
Principala problemă identificată de FPSC pentru următorii ani este continuitatea portofoliului de investiții. Cristian Erbașu avertizează că, în prezent, România nu dispune de suficiente proiecte care să poată fi lansate având finanțarea deja asigurată. "Este un moment extrem de important. După terminarea PNRR-ului, cum ne planificăm viața, activitatea profesională în viitor? (…) Problema este ca acum politicienii să se trezească, și aici este un apel disperat al nostru. Nu avem, în momentul de față, proiecte care să fie derulabile, pentru că majoritatea nu au o finanțare asigurată", a precizat acesta.
În opinia sa, pregătirea următorului ciclu investițional trebuie să înceapă înaintea exercițiului financiar european 2028-2034, iar dezvoltarea infrastructurii nu ar trebui să depindă exclusiv de disponibilitatea fondurilor europene. "Trebuie să ne gândim ce facem după PNRR și să ne pregătim pentru viitorul exercițiu financiar, 2028-2034. Uniunea Europeană ne obligă, dar dezvoltarea României trebuie forțată și din interior, nu numai din fondurile Uniunii Europene", a spus Cristian Erbașu.
Potrivit estimărilor prezentate de reprezentantul constructorilor, nivelul cofinanțării ar putea crește semnificativ față de actualele procente.
"Vom avea 40% cofinanțare și corecțiile vor rămâne. Va trebui să venim cu mai mult de jumătate din bani pe proiectele respective, de la noi de acasă. Adică de la statul român, de la fiecare parte. În condițiile unui deficit pe care îl avem destul de dureros", a adăugat președintele FPSC.
Achizițiile publice: accent mai mare pe calitate, inovare și disciplina financiară
O altă schimbare cu impact direct asupra pieței construcțiilor este reforma cadrului european pentru achiziții publice. Comisia Europeană a prezentat, la 9 septembrie 2026, o propunere de regulament privind contractele publice și concesiunile, care prevede înlocuirea actualelor directive în domeniu cu un cadru direct aplicabil în statele membre.
Cristian Erbașu consideră că noua abordare va muta accentul criteriilor de atribuire dinspre preț către calitate și va genera, în același timp, costuri suplimentare pentru companiile care trebuie să respecte standardele europene.
"Prin ceea ce spune regulamentul, ne așteptăm la scumpiri evidente în zona noastră. Pentru că trebuie să ne aliniem și noi, din toate punctele de vedere, la cerințele UE, în ceea ce privește dezvoltarea unei investiții. Criteriile de atribuire se duc de la preț la calitate. În concluzie, reforma prefigurează o schimbare de paradigmă. De la preț la calitate, de la directivă la Regulamentul Unic, cu accent pe restructurabilitate, inovare, protecția subcontractorilor și disciplină financiară", a explicat președintele FPSC.
Certificarea constructorilor devine obligatorie în achizițiile publice din iunie 2027
O altă schimbare importantă pentru sector este introducerea certificării calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări și sisteme pentru construcții. Potrivit informațiilor prezentate de Valentin Petrescu, prim-vicepreședinte al FPSC, măsura, prevăzută de noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, reprezintă un demers susținut de Federație de peste două decenii. Sistemul va evalua companiile pe baza unor criterii tehnice, administrative și economico-financiare, iar certificarea va fi acordată pe categorii de lucrări sau sisteme pentru construcții.
Procesul va fi derulat prin Asociația Română de Certificare a Operatorilor din Construcții (ARCOC), organism de interes public care va reuni FPSC, asociații profesionale din sector, mediul academic și reprezentanți ai Guvernului. Operatorii care vor îndeplini cerințele vor primi un certificat și vor fi înscriși într-un registru digital public. "Scopul este ca toată lumea să fie liniștită că operatorul cu care se lucrează este verificat de cineva și are absolut toate verificările făcute", a explicat Valentin Petrescu.
Pentru achizițiile publice, certificarea va avea un impact direct: începând cu 1 iunie 2027, autoritățile și entitățile contractante vor trebui să solicite certificatul ca dovadă a îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională în procedurile pentru execuția lucrărilor de construcții. Criteriile detaliate de certificare, procedura, perioada de valabilitate și condițiile de suspendare sau anulare urmează să fie stabilite printr-un regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.
