- Suntem in cursul unei furtuni economice de o violenta pe care inca nu o resimtim integral, potentialul social catastrofal se va vedea incepand cu iarna aceasta, iar predictibilitatea este destul de discutabila pentru modul in care vor fi finantate proiectele. O mare parte din cheltuieli se va duce catre infrastructura militara, o parte catre cheltuieli sociale pentru a ajuta cetatenii sa treaca printr-o perioada care va fi complicata, cu resurse energetice limitate si preturi mai mari la alimente. Aceasta inseamna ca resursele pentru investitii vor fi afectate, iar pentru constructori inseamna impredictibilitate si vor fi eforturi mari pentru a ne adapta la o alta realitate, pe care, deocamdata, incepem sa o simtim, dar din impactul geopolitic al dezvoltarilor militare si pe spatiul ucrainean, dar si pe ce s-ar putea intampla in Balcanii de Vest, lucrurile sunt deja dificil de pus intr-o ecuatie clara. Nu putem da cifre, deoarece acestea nu se pot compara cu perioada de pandemie, iar ce a fost in pandemie nu se poate compara cu ce se intampla acum pe furtuna aceasta economica. Deci, am renuntat la a face comparatii pentru ca relevanta lor este chestionabila. Sunt sute de firme care sunt in insolventa si de acolo informatiile circula foarte greu si nivelurile de raportare sunt foarte greoaie, in aceasta perioada. Mai mult decat atat, am avut o discutie cu putin timp in urma, in Comitetul Director al ARACO, legat de modul in care Institutul National de Statistica (INS) furnizeaza acei indici specifici cu care trebuie facuta ajustarea de preturi la contractele in derulare. Nu putem intelege cum INS face aceste evaluari, pe ce se bazeaza si cum scoate acei indici. Vom solicita o discutie de clarificare pe acest subiect, dar credem ca este absolut necesar ca mecanismul, procedurile de evaluare si de comunicare a acestor indici sa devina transparente si sa fie comunicate operatorilor din piata, pentru ca avem semne de intrebare legate de maniera in care acesti indici reflecta realitatea economica pe care o traim in aceasta perioada.

 

- Sunt probleme semnificative in implementarea prevederilor OUG nr. 47/22 si OUG nr. 64/2022, ceea ce conduce la imposibilitatea decontarii valorilor ajustate cu respectarea prevederilor legale in vigoare, dar si cu tergiversarea semnarii de catre autoritatile contractante a actelor aditionale privind ajustarea preturilor pe contracte si cu termenele foarte lungi de verificare a certificatelor de plata nerespectate de autoritatile contractante. Alte probleme sunt generate de limitarea ajustarii preturilor la data de referinta ianuarie 2019 si neacceptarea de catre Guvern a solicitarii noastre de a excepta lucrarile de consolidare, refacere si restaurare la constructii reprezentand monumente de patrimoniu national (cum este Cazinoul din Constanta). Dificultati majore sunt date si de limitarea ajustarii preturilor la maximum 50%, de organizarea de licitatii pe documentatii cu valori neactualizate, de colaborarea deficitara in multe cazuri dintre antreprenori si dirigintii de santier, dar si de intarzieri majore in Receptia lucrarilor, generate de neasigurarea utilitatilor (aceasta nefiind in sarcina antreprenorilor).

O problema foarte mare este legata de asigurarea garantiilor de buna executie. In acest moment exista in legislatia noastra, pe HG nr. 1, doua instrumente de garantare: practic, asiguram 10% din valoarea contractului printr-o garantie de buna executie, si apoi din retineri succesive inca 10% pe perioada de eliberare a certificatelor de plata. Aceasta arata ca intre 15% si 20% din cashflow-ul unui proiect este retinut in garantii. Am rugat BEI sa verifice cat din garantiile retinute in istoricul recent au fost retinute pentru remedieri si, din datele pe care le avem, acest nivel este sub 10%. Ceea ce arata ca garantiile care se retin in acest moment sunt excesive, supradimensionate. Venim, aici, cu propunerea ca aceste garantii de buna executie sa fie redimensionate.

Totodata, este refuzul anumitor autoritati contractante in a accepta scrisori de garantie emise de IFN-uri. Sunt, de asemenea, probleme semnificative in asigurarea riscurilor pe contractele de executie, pentru ca, asa cum sunt definite in lege, nu exista asiguratori nici in Romania, nici in spatiul european, care sa preia pe o perioada de 5-10 ani de zile riscuri care tin de calitatea lucrarii si nu pot fi cuantificate. Ori, din aceasta perspectiva, prevederea legala nu poate fi respectata, pentru ca companiile de asigurari nu furnizeaza solutii care sa poata fi luate in calcul.

 

- Avem lacune in zona legislativa, pentru ca nu exista o definire clara a proiectelor de infrastructura de transport, care sunt de interes national sau european. Unele pot intra la ajustarea de preturi, altele nu. Iar aici autoritatile locale au interpretari diferite si trebuie sa venim cu corectiile necesare. In plus, modificarile Codului Fiscal afecteaza companiile de constructii, nu neaparat prin reducerea plafonului pana la care se aplica facilitatile fiscale. Dar faptul ca aceste modificari se aplica la 3 zile de la modificarea Codului Fiscal, inseamna o incalcare flagranta a principiilor fiscalitatii, unde se specifica foarte clar ca prevederile de modificare a CF trebuie sa fie anuntate cu cel putin 6 luni inainte de a intra in aplicare. Ori, acest abuz al statului, este un semnal negativ. Acea diminuare de plafon vizeaza, in principal, oamenii cu studii si calificare ridicata in constructii. Firmele vor face eforturi sa compenseze aceste pierderi, insa semnalul pe care autoritatile il transmit catre companii si angajati este negativ si spune multe despre calitatea intelegerii aportului pe care sectorul de constructii il poate aduce la dezvoltarea patrimoniului de constructii din Romania.

De asemenea, sunt probleme majore cu tot ceea ce inseamna proiectul de Cod al Urbanismului, Amenajarii Teritoriului si Constructiilor. Nu suntem multumiti de cum dialogam cu MDLPA pe acest proiect. O alta tema foarte importanta, si credem ca aici ar trebui sa colaboram mult mai consistent cu Guvernul, este aceea ca nu exista programe de intretinere a anumitor categorii de infrastructura, precum poduri, digurile hidroenergetice, stadioane etc. In luna iunie, FIEC solicita Comisiei Europene generarea unor programe specifice pentru mentenanta podurilor. Stim cu totii ce s-a intamplat la Genova acum cativa ani si, mai recent, am vazut ce se intampla in Romania cu podurile vechi. Infrastructura aceasta trebuie sa beneficieze de o atentie mult mai mare.

Nu in ultimul rand, avem probleme cu forta de munca, de nivel calificat - muncitori, ingineri. Din ce in ce mai greu gasim solutii pe plan local si trebuie sa apelam la importul de forta de munca din spatiul non-comunitar, iar pentru aceasta este nevoie de imbunatatirea legislatiei specifice.

 

- Sunt cateva masuri pe care le-am pregatit si cu care vom iesi public catre Guvern si Parlament. In primul rand, cerem, inca o data, organizarea in cadrul Guvernului a unei structuri cu competente directe in ceea ce inseamna asigurarea coerentei legislatiei specifice in constructii si, mai mult decat atat, si verificarea implementarii prevederilor legale. In acest moment nu exista o astfel de structura, competentele sunt "sparte", destructurate, pe mai multe ministere. Nu avem un spatiu unde sa existe o privire asupra intregului sector de constructii si, din pacate, perspectiva coerentei legislatiei, a implementarii acesteia, a randamentului cu care proiectele se desfasoara nu sunt decat probleme care nu pot fi rezolvate, pentru ca ele nu se afla sub o singura "bagheta". A fi sub coordonarea unui prim-ministru este, in acest moment, aproape exclus, dar o structura in cadrul Guvernului care sa asigure aceasta coerenta legislativa, economica, sociala pentru sectorul de constructii consideram ca este necesara.

De asemenea, cerem Guvernului analize lunare in materie de implementare a ordonantelor privind ajustarea preturilor si a modului de plata a creantelor catre antreprenori. Propunem actualizarea si imbunatatirea HG nr. 1 prin redimensionarea garantiilor de buna executie, clarificarea modului de ajustare a preturilor, precum si a mecanismelor de asigurare a riscurilor. Totodata, propunem actualizarea si imbunatatirea OUG nr. 64/2022 in materie de incadrare a proiectelor, aplicarea noilor formule de ajustare, precum si eliminarea limitarii ajustarii la 50%.

O alta propunere este reglementarea unui timp minim pe zi a dirigintelui de santier, pentru a asigura verificarea executiei corecte pe fiecare santier, si pentru a evita prelungirea nejustificata a aprobarii situatiilor de lucrari. De asemenea, propunem tratarea in mod exceptional in completarea OUG nr. 64/2022 a lucrarilor pentru monumentele de patrimoniu national, precum si actualizarea dinamica a documentatiilor de licitatie, in sensul de preturi aduse in prezent. Alte masuri necesare se refera la verificarea in regim de urgenta a proiectelor de constructii care nu pot fi receptionate din cauza lipsei asigurarii utilitatilor si deblocarea acestor situatii imbunatatind astfel rata de absorbtie a fondurilor comunitare disponibile, precum si la corectarea modificarilor la legislatia achizitiilor publice in materie de documente constatatoare "negative". In plus, este nevoie de consultari reale si integrate pe proiectul de Cod al Urbanismului, Amenajarii Teritoriului si Constructiilor, de promovarea cu celeritate a unor programe specifice de mentenanta a infrastructurii critice (poduri, diguri, stadioane etc.), dar si de corectarea modificarilor recente la Codul fiscal, care afecteaza negativ interesele societatilor de constructii facute cu incalcarea principiilor fiscalitatii.

Venim catre Guvern cu toate aceste propuneri. Vrem sa imbunatatim situatia, sa fim parteneri in solutii, nu in probleme si credem ca inca sectorul de constructii are un potential care poate sa contribuie la ceea ce inseamna dezvoltarea acestei tari.

 

- HG nr. 1 este un tip de contract destul de balansat intre autoritati si constructori. Desigur, preferam FIDIC-ul, care nu s-a mai dorit in Romania, dar HG nr. 1 este un contract echilibrat si, in proportie de peste 90% este FIDIC-ul pe care l-am dorit. Desigur ca, acum, dupa aproape 4 ani de utilizare a acestui cadru legal, este evident ca mai sunt necesare cateva corectii, dar exista un progres care s-a facut si s-a tinut cont de sugestiile noastre.

- Aproximativ 80% din piata de constructii era asigurata la City Insurance. Aveau niste oferte financiare foarte bune, erau autorizati de ASF si constructorii au optat pentru produsele lor. Cand societatea de asigurari a intrat in insolventa si, apoi, in faliment, Guvernul a dat niste amanari, a cautat niste solutii si una dintre acestea sunt Institutiile Financiare Nebancare (IFN). In prima faza, nu am mai gasit asiguratori. Apoi ofertele au reinceput sa apara, dar la preturi foarte mari, costuri care nu erau prinse in bugetele de lucrari. Ulterior, au aparut limitarile de durata si toate aceste provocari au dus la un blocaj. Guvernul a venit apoi si a spus ca daca firmele nu pot aduce o garantie alternativa sau o asigurare pe post de garantie, se va trece la retineri succesive pe facturile urmatoare, dar mai intai trebuie sa se constituie garantia lucrarilor deja executate. Este un lucru laudabil, pentru ca altfel o mare parte din contracte ar fi trebuit reziliate. Riscul retinerilor succesive este insa, destul de mare. Noi vedem IFN ca o varianta.

 

- Depinde foarte mult de ce vor face firmele. Sunt companii care fac eforturi colosale ca sa creasca nivelul salariului brut si sa pastreze salariul net acordat oamenilor, pe un fond al inflatiei asa cum il stim, dar sunt si firme care nu-si pot permite acest lucru. Cel mai probabil, migratia specialistilor spre vest va continua. Nu numai Romania are un Plan National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si toata lumea are o problema legata de resursa umana.

In discutiile initiale cu Comisia Europeana, termenul pana la care trebuiau eliminate facilitatile fiscale era 2025, desi in OUG nr. 114/2018 facilitatea era pana in 2028. Faptul ca a aparut aceasta graba cu care sa se renunte la facilitati, si am semnale din spectrul politic ca ceea ce s-a negociat cu Bruxelles-ul a fost sa nu se mai renunte la facilitati si sa apara o diminuare a plafonului, autoritatile au considerat ca este un mare succes. Sunt firme care au evaluat impactul financiar al acestei masuri si companii de nivel mediu spun ca compensarea pentru a mentine nivelul net al salariatului se duce la circa 2% din cifra de afaceri a societatii. Ori aceasta este o pondere comparabila cu profitul pe care o companie il face intr-un an. Ne deranjeaza faptul ca nu s-a mers cu facilitatile pana in 2025, ca s-a luat masura in iulie si se aplica din august, desi este o masura fiscala, si ca s-a luat intr-un moment in care firmele de constructii incearca sa isi recupereze niste cheltuieli facute pe proiecte, iar beneficiarii tergiverseaza actele aditionale pentru ajustarea preturilor. Este un moment nefavorabil pentru companii si un semnal dat catre anumite categorii de personal, din care intelegem ca interesul pentru forta de munca specializata poate ca este mai mare pentru vestul Europei decat in tara in care ii avem acum.

 

- Constructorii au nevoie de predictibilitate, pe cel putin doi ani de zile, aceasta fiind singura care permite investitii in resursa umana care, pentru firme, in acest moment, este cea mai importanta investitie. A creste un manager de proiect sau un sef de santier inseamna foarte mult, iar companiile pierd angajati calificati, prin masura de reducere a facilitatilor fiscale. Firmele au o presiune foarte mare pe salarii. Angajatii considera inflatia undeva la 15% si companiile sunt in situatia in care trebuie sa negocieze o majorare de 20% a salariului pentru oameni-cheie. Perspective pentru dezvoltarea sectorului de constructii exista, dar este nevoie de mai multa implicare din partea autoritatilor si de buna-vointa in rezolvarea acestor probleme pe care noi le consideram esentiale. Nu am vorbit de actualizarea directivei privind eficienta energetica a cladirilor si nici de potentiala participare la reconstructia dupa razboiul din Ucraina, elemente care vor pune presiuni suplimentare asupra sectorului de constructii din intreaga Europa. In general, toate acestea despre care am vorbit sunt provocarile momentului si, daca vor fi solutionate, vor debloca pe termen scurt si mediu anumite proiecte. Pentru ca daca nu se va umbla in zona aceasta, proiectele se vor bloca. In plus, nu stim cum va fi iarna, nu stim ce se va mai intampla cu finantarile, pentru ca si aici avem un mare semn de intrebare. Vedem o agresivitate din perspectiva alimentarii fondurilor la buget, dar greutati in finantarea activitatilor pe proiecte, iar estimarea noastra este ca aceste dificultati se vor amplifica spre sfarsitul anului, si nu stim cum va incepe anul urmator. Sunt mai multi nori care vin, decat surse de optimism.