Portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a ramas neatins dupa operationalizarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere (CNIR), a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Acesta a subliniat ca niciun proiect aflat in faza de proiectare si executie nu a plecat la CNIR, ci doar acelea care erau cu studiu de fezabilitate in implementare sau cele pentru care s-a emis Hotararea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.

Pistol si-a exprimat indoiala in legatura cu necesitatea infiintarii unei noi companii care se ocupa de mari proiecte de investitii in infrastructura rutiera, in conditiile in care toate proiectele prinse in programele operationale si in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) sunt implementate sau in curs de implementare.

El a precizat ca, la nivelul CNAIR, sunt in lucru peste 781 de kilometri de autostrada si drum expres, din care 263 km in etapa de proiectare si 518 km in cea de executie. In acest context, anul acesta vor fi dati in folosinta aproape 200 de kilometri noi de autostrada si drum expres, inclusiv pe Autostrada Moldovei.

Seful CNAIR a mai vorbit in interviu despre lucrarile de pe Valea Oltului si de pe partea bulgara a Podului Prieteniei, atragand atentia ca modul in care se face semaforizarea pentru circulatia in dublu sens pe o singura banda - la jumatatea podului - va duce la deteriorari ale infrastructurii pe partea romaneasca, deoarece aici stationeaza masinile de supratonaj.

Cristian Pistol: Da, ce pot sa va spun este ca aceasta societate CNIR a fost infiintata, daca nu ma insel, in anul 2016, moment in care aceste proiecte de importanta nationala, ma refer la autostrazi si la drumuri expres, erau blocate la CNAIR si atunci legiuitorul a considerat ca ar fi indicata constituirea unei alte companii care se ocupa de marile proiecte de investitii in infrastructura rutiera. In momentul actual nu stiu daca mai e necesara aceasta companie, tinand cont de faptul ca toate proiectele care au fost prinse in programele operationale, care au fost prinse in Planul National de Redresare si Rezilienta, sunt implementate sau in curs de implementare. Deci, nu mai exista blocaje in ceea ce priveste construirea de drumuri de mare viteza in Romania.

Intr-adevar, salariile sunt mai mari si aceasta problema ne afecteaza in mod direct. O parte dintre colegii pe care-i aveam aici i-am pierdut, plecand spre aceasta companie. La nivelul fortei de munca, provocarile erau si inainte de operationalizarea acestei companii. Piata fortei de munca in domeniul inginerilor constructori de drumuri este una foarte limitata, numarul de absolventi ai acestor universitati de profil este unul foarte mic, iar nevoia de ingineri in piata este foarte mare, tinand cont de numarul de kilometri pe care ii avem acum in proiectare si executie, care sunt de peste 780 la momentul actual, si de proiectele de viitor pe care le avem. Dupa ce ca exista aceasta penurie in piata, odata cu operationalizarea acestui CNIR, nu s-a reusit altceva decat sa se preia, practic, oameni care erau angajati la CNAIR in detrimentul activitatii pe care noi o derulam aici.

Cristian Pistol: Potrivit legislatiei in vigoare, se stabilesc prin ordin de ministru acele proiecte care vor fi transferate practic de la CNAIR la CNIR. Ministrul a emis acest ordin acum aproximativ trei luni si putin, prin care a stabilit un numar de proiecte care sa plece. E un numar limitat fata de portofoliul de proiecte pe care le avem acum in implementare. Ce pot sa va spun este ca niciun proiect aflat in faza de proiectare si executie nu a plecat. Au plecat acele proiecte care erau ori cu studiu de fezabilitate in implementare, ori cele la care s-a emis Hotararea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Si mai avem inca o categorie, a acelor proiecte care sunt in faza de studiu de fezabilitate si am desemnat castigatori. Cam aceste categorii. Niciun proiect care se afla in faza de proiectare si executie nu a plecat de la CNAIR la CNIR. Portofoliul, practic, a ramas neatins de aceasta operationalizare a CNIR, pe de o parte, iar aceste proiecte care au fost transferate fac parte din proiectele viitoare, sa spun asa. In prezent, CNAIR are in lucru 781,38 kilometri, din care 263,43 kilometri in etapa de proiectare si 517,95 kilometri in etapa de executie.

Cristian Pistol: Orice proiect de investitii de amploarea acestuia, a podului de la Braila, are pe durata executiei o serie de neconformitati, asa se numesc, care apar in executie. Mare parte din aceste neconformitati au fost deja remediate de antreprenor. In ceea ce priveste stratul bituminos al podului, se pare ca el nu a fost executat conform proiectului. Rezultatele pe care eu le-am solicitat CESTRIN-ului au aratat ca nu e bun. Asta ce inseamna? Ca nu a fost executat corect ca tehnologie, pe de o parte, iar antreprenorul, de asemenea, ne-a mentionat faptul ca nici solutia adoptata de el prin proiectul tehnic nu a fost, poate, cea indicata. In momentul de fata, asteptam sa vedem propunerea de modificare pe care acesta ne-o inainteaza, potrivit contractului, pe care sa o aprobam in cazul in care ea este certificata ca fiind o solutie buna.

Ei deja au demarat lucrari de reparatii ale actualei mixturi bituminoase, dar asta nu ne da garantia ca lucrarile vor fi bine facute, pentru ca, asa cum va spuneam, solutia aleasa de ei nu este cea buna si vor sa vina cu alta propunere a pachetului de mixturi bituminoase. De asemenea, atat domnul Grindeanu, cat si eu, le-am comunicat foarte clar ca nu vom receptiona aceasta lucrare, acest obiectiv de investitie pana cand lucrarile nu vor fi facute conform contractului si atunci cand nu vor mai fi neconformitati, cand aceste neconformitati vor fi inchise, atunci se va receptiona acest obiectiv de investitie.

Cristian Pistol: Din ce am discutat cu dansii, sunt foarte aproape in a ne propune o solutie in ceea ce priveste pachetul de mixturi bituminoase, iar in luna august sa si demareze lucrarile si cel mai probabil sa le si finalizeze sub noua propunere pe care urmeaza a ne-o inainta.

Cristian Pistol: In ceea ce priveste lucrarile pe care partea bulgara le-a demarat, comunicarea acestora a fost una aproape inexistenta, ceea ce nu consider ca este o atitudine corecta fata de un stat vecin, mai ales in conditiile in care administrarea acestui pod se face in comun. Sa iei niste decizii de acest gen fara sa comunici un calendar de lucru, fara sa ne dai anumite informatii tehnice in ceea ce priveste lucrarile pe care urmeaza sa le faci si nici macar sa nu spui cand incep aceste lucrari, lasand atat cetatenii din Romania, cat si pe cei din Bulgaria, precum si pe cei care tranziteaza cele doua tari, intr-o nebuloasa, nestiind exact cand pot sa treaca, cand se restrictioneaza traficul pe pod.... Adica, modalitatea pe care dansii au inteles-o in a comunica acest lucru mie mi s-a parut extrem de deficitara si, mai mult decat atat, a trebuit sa dam noi informatii pe care nu le primeam de la ei.

Spre exemplu, semaforizarea pe care o fac pentru circulatia in dublu sens pe o singura banda au considerat ca trebuie sa o puna la jumatatea podului, iar partea romaneasca a podului se incarca de masini de supratonaj, de tonaj ridicat, de 40 de tone, asteptand pe pod sa i se puna verde si sa tranziteze partea bulgara, ceea ce nu e normal, sa incarc podul pe partea romaneasca pana la refuz, pentru ca nu au facut un management de trafic comun cu noi.

Cristian Pistol: Bineinteles. Pe partea romaneasca vor aparea in mod cert deteriorari, tinand cont ca traficul greu stationeaza pe pod, neputand sa-i oprim inainte de acest semafor care a fost montat de ei exact la jumatatea podului, pe zona lor de administrare.

In ceea ce priveste tranzitarea Dunarii cu bacul in zona Giurgiu, pot sa va spun ca, dupa ce a aparut Hotararea de Guvern, partea romana, CNAIR este pregatita sa opereze aceasta zona. Dar acest punct de trecere a frontierei este unul privat, nu este administrat de statul roman. Noi suntem pregatiti acolo sa facem verificari, asa cum cere legislatia pentru cei care vin pe partea romana sau pleaca de pe partea romana pe partea bulgara. Noi am avut discutii cu partea privata, ne-au fost puse niste spatii la dispozitie, spatii pe care noi le-am utilat cu toate cele necesare si suntem in momentul de fata capabili sa operam oricand tranzitul creat de acest nou punct de trecere a frontierei cu bacul.

Cristian Pistol: Din cunostintele pe care le am nu este inca operational.

Cristian Pistol: Noi avem o comisie tehnica mixta de administrare a acestui pod. In niciuna dintre intalnirile acestei comisii pe care o avem nu s-a mentionat intrarea in reparatie a podului, in mod oficial. Acela este organul tehnic care administreaza practic podul. Faptul ca dansii au comunicat la Comisia Europeana sau in alte parti e foarte bine, dar eu cred ca ar fi trebuit sa inceapa in a comunica in acea comisie tehnica care administreaza acest pod impreuna. Da, neoficial, am primit semnale ca ar urma sa intre in reparatii, dar, pe de alta parte, acea comisie tehnica mixta nu a fost informata, aceasta fiind practic organul care gestioneaza, administreaza in comun pe zona tehnica acest pod.

Cristian Pistol: Eu nu comentez declaratiile domnului ambasador. Ce pot sa va spun este ca noi avem in pregatire acum un nou pod peste Dunare, in zona Giurgiu, o dublare a actualului pod, un pod care va fi cu functiune dubla, atat rutier, cat si feroviar, urmand sa lansam in perioada urmatoare licitatia pentru realizarea studiului de fezabilitate. Deci, acesta este un proiect pe care il avem acum in lucru. Va fi un pod mixt, dual, administrat atat de CFR SA, cat si rutier. Locul de amplasare a podului inca nu e stabilit, intrucat trebuie analizata zona respectiva, ambele maluri, sa vedem natura terenului, sa vedem daca sunt zone, arii protejate de mediu...Adica sunt mai multe elemente care trebuie luate in calcul atunci cand se va stabili exact locatia noului pod.

Urmeaza studiul de fezabilitate care are ca rol sa ne dea atat solutia tehnica, dar si componenta financiara a acestei investitii.

Cristian Pistol: De 30 de ani vorbim de autostrada Sibiu-Pitesti, de 30 de ani discutam de acest proiect deosebit de important pentru Romania, de completare a Coridorului pan-european IV, respectiv legatura intre Nadlac si Constanta. Ce pot sa constat cu suparare, sa zic asa, este faptul ca pana la venirea mea in pozitia de director general al CNAIR, din cele cinci sectiuni ale acestei autostrazi extrem de importante, erau semnate contracte de proiectare si executie pentru numai doua dintre ele, iar pentru zona cea mai dificila, zona de mijloc, cele trei contracte au fost semnate de mine de-abia in anul 2021 - 2022.

De altfel, se stie ca orice lucrare de investitii, de infrastructura pe zona montana necesita si anumite tuneluri si anumite excavatii, presupune si defrisari, pentru ca nu poti sa faci altfel un proiect de investitii de asemenea amploare. Nu poti sa realizezi practic o autostrada fara a decoperta amplasamentul viitoarei autostrazi.

Intotdeauna mi-am dorit sa gasim solutii fara a restrictiona traficul pe DN7. Dar, din toate calculele pe care mi le-au prezentat cei care fac parte din asocierea de constructori, nu exista aceasta varianta fara a pune in pericol viata celor care tranziteaza Valea Oltului pe DN7, drept pentru care, practic, am fost obligati sa luam masura restrictiei traficului pe durata zilei, tinand cont de faptul ca bolovanis, aluviuni, trunchiuri de copaci aluneca de pe versant, fiind o panta foarte abrupta, in corpul drumului national, ceea ce prezinta un pericol foarte mare, cum am si prezentat de-a lungul acestei perioade, de cand am inceput restrictiile pana in prezent. Comunicam foarte amplu lucrarile care se executa acolo, prezentam publicului filmulete din zona si se poate vedea cu usurinta cum bolovanisul de pe munte aluneca in corpul drumului, deci pericolul era unul cert.

Faptul ca nu a fost anuntata din timp...noi nu ne-am dorit sa oprim niciodata circulatia. Ne-am gandit la toate variantele posibile, inclusiv la circulatia alternativa pe o singura banda. Din pacate, pericolul era atat de mare, incat nu s-a putut gasi o solutie viabila care sa nu ne oblige la restrictia aceasta totala pe durata zilei a traficului pe DN7 in acea zona.

Cristian Pistol: Lucrarile avanseaza foarte bine. In momentul de fata am depasit 60% - cred ca pe la 65% suntem acum cu lucrarile de defrisare ca procent indeplinit. Sunt convins - si nu ca sunt convins - sunt 100% convins ca nu se va depasi aceasta fereastra pe care am acordat-o antreprenorului pentru a realiza aceste lucrari pregatitoare viitorului santier.

La momentul actual, drumul tehnologic de 6,3 kilometri a fost finalizat si se lucreaza la drumurile secundare, accese si platforme de foraj geotehnic. In teren sunt mobilizati 30 de muncitori forestieri, 10 soferi de camioane, 10 operatori de utilaje, 5 alpinisti si 5 muncitori la curatat santuri si sisteme de drenaj. De asemenea, se lucreaza cu 27 de utilaje.

Cristian Pistol: La pregatirea acestor lucrari care se efectueaza in momentul de fata, am solicitat antreprenorului sa defriseze tot amplasamentul viitoarei autostrazi, astfel incat sa nu mai avem nevoie de inca o intrerupere totala a traficului pe timp de zi in acea zona pentru a curata amplasamentul si, ulterior, in momentul in care trecem la faza de executie, sa fie mai usoara executarea lucrarilor, poate cu restrictii nu asa de drastice cum au fost acum. Nu pot sa va spun in momentul de fata daca va mai fi necesara sau nu restrictionarea circulatiei pe DN7, dar va dati seama ca aceasta autostrada este esentiala economiei Romaniei si trebuie sa o facem.

Cristian Pistol: Am dat deja in circulatie o parte din lotul 1 Glina - Vidra (16,93 km) pe A0 Sud - aproximativ 7 km in luna aprilie, daca nu ma insel. Pe de alta parte, am mai avut drumul de legatura Oradea - A3 la profil de drum expres, 18,96 kilometri.

Urmeaza miercuri sa dam in circulatie inca 10 km, restul acela al lotului 1 pe A0 Sud. De asemenea, urmeaza sa fie doua loturi finalizate anul acesta pe autostrada A7 Ploiesti - Buzau, lotul 1 (21 km) si lotul 2 (28,35 km). Vom mai avea receptionat anul acesta tronsonul 1 Craiova - Robanesti de pe drumul expres Craiova - Pitesti, in lungime de aproape 18 km, si tronsonul 4, in lungime de 32 km. In total, pot sa va spun ca ajungem anul acesta la aproximativ 200 kiometri de drum de mare viteza ce vor fi dati in folosinta.

Tot in anul 2024 mai sunt preconizati pentru deschiderea circulatiei urmatorii km de drum de mare viteza si autostrada: A0 Nord, lotul 3 Afumati - Pantelimon (2 km), pentru asigurarea legaturii cu DN2, Autostrada Buzau - Focsani (82,44 km), drumul expres Braila - Galati (10,767 km).

Adaugand cei 89 km construiti in anul 2023, rezulta un total de 287,14 km construiti in perioada 2023 - 2024.

Cristian Pistol: Constructorul a ajuns la un stadiu fizic de aproape 70%, mai exact aproximativ 68%. Din pacate, mobilizarea lui nu este una suficienta, astfel incat sa se tina de programul pe care si l-a asumat. Ei si-au asumat in ultimele discutii pe care l-am avut ca in septembrie vor deschide circulatia. In momentul de fata, la cum sunt mobilizati si cum au evoluat de la acea data si pana in prezent, nu ne dau incredere ca premisa septembrie 2024 poate fi respectata. Ar trebui sa se mobilizeze mult mai bine.

Din pacate, aceasta companie n-a avut un ritm prea bun cel putin pe lucrarile de drumuri in Romania (Aktor - n. r.). Are certificate negative primite de la noi si evident ca nu ezitam sa-i penalizam de fiecare data cand nu-si respecta programul de executie sau conditiile contractuale. Le-am taiat penalitati pana acum si ce pot sa va asigur este ca vor avea penalitati in continuare.

Cristian Pistol: Doua loturi, de la Ploiesti la Buzau vor fi finalizate anul acesta, planificate pentru receptie anul acesta mai sunt inca doua loturi de la Buzau la Focsani, dar eu am convingerea ca, asa cum s-a mobilizat antreprenorul roman pe aceste loturi - el are de la Buzau pana la Pascani, toate loturile sunt practic contractate de o singura companie romaneasca, UMB - iar cum l-am vazut mobilizat in santier sunt convins ca mai mult de doua loturi vor fi finalizate anul acesta. Vor mai fi si inainte de termen.

Cristian Pistol: Programul Transporturi a fost deja inchis pe rutier in ceea ce ne priveste. Anul trecut a fost suplimentat POIM special pentru lucrarile noastre. Din ce inteleg, au fost niste realocari din zona de apa-canal cu niste sume pe zona de transport rutier, sume pe care altfel statul roman le-ar fi pierdut. In conditiile acestea, ele au fost absorbite pe contractele pe care le avem, pe facturi, pe situatii de lucrari realizate in anul 2023.

Alocarea care ne-a fost acordata prin Programul Transport pentru zona de rutier este una insuficienta - 7 miliarde de euro - si noi am mers cu 300% rata de contractare, deci mergem de trei ori peste suma alocata. Asta ce inseamna? Ca putem 21 de miliarde de euro sa le contractam pe Programul Transport, dar suma este insuficienta pentru nevoile pe care Romania le are in momentul acesta.

Inclusiv sumele din PNRR, toate contractele care le-am avut pe zona de rutier prinse in Planul National de Redresare si Rezilienta, ma refer la contractele mari de autostrazi si drumuri expres, au fost indeplinite ca jaloane intermediare.

Nu am niciun dubiu ca ele nu vor fi finalizate pana in 2026, pana la finalul PNRR-ului. Nu suntem in situatia de a nu le inchide odata cu finalizarea Planului National de Redresare si Rezilienta. Este vorba de tronsoanele de la Ploiesti pana la Pascani - si aici vorbim de 13 contracte, vorbim pe Transilvania - doua contracte, doua pe A8 - capetele - si Lugoj-Deva, de fapt Marginea - Holdea mai exact.

Cristian Pistol: Au fost mai multe probleme care au necesitat suplimentari de termen pentru aceste contracte. Sper ca acestea sa fie ultimele si sa vedem odata Autostrada Transilvania inchisa din perspectiva contractelor in executie. Premisele sunt sa ne incadram in termenul PNRR, 2026. Nu vor fi depasiri.