Volumul tranzactiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv industriale si de depozite traditionale) s-a ridicat la aproximativ 450 milioane euro in 2022, in scadere fata de 800 milioane in 2021, potrivit estimarilor Colliers. Bucurestiul si imprejurimile Capitalei continua sa fie cele mai interesante pentru investitori, atragand doua treimi din volumul total, in timp ce sectorul rezidential a generat spre trei sferturi din tranzactiile la nivelul Capitalei.

„Poate parea paradoxal, dar in pofida scaderii mari a volumului, 2022 a fost unul din cei mai buni ani din istoria pietei de terenuri din Romania. Pe de-o parte, volumul din 2021 a fost cel mai bun rezultat din ultimii 15 ani, venind dupa un 2020 oarecum ciudat, in timp ce rezultatul anului trecut este comparabil cu anii buni din perioada pre-pandemie. Mai mult, cand ne raportam la toata activitatea si numarul de ante-contracte semnate, 2022 este la nivelul lui 2021, chiar daca nu s-au finalizat la fel de multe tranzactii, in principal din cauza blocajelor din zona urbanistica”, explica Sinziana Oprea, Director Land Agency, Colliers Romania.

La scaderea volumului tranzactionat a contribuit si reducerea interesului din partea dezvoltatorilor incepand cu lunile de toamna. Mai exact, investitorii au inceput sa-si puna intrebari mai serioase cu privire la strategia lor imediata, in contextul unor discutii tot mai dese despre o recesiune globala si cresterea costului de risc odata cu majorarea randamentelor titlurilor de stat. In acelasi timp, dezvoltatorii de proiecte rezidentiale au observat o temperare a activitatii, pe masura ce dobanda mai mare, inflatia si incertitudinile au inceput sa reduca din interesul cumparatorilor pentru apartamente noi. Chiar si asa, pana sa existe aceste temeri, dezvoltatorii au realizat o serie de tranzactii mari, de referinta in piata, subliniaza reprezentantii Colliers.

„Cele mai active zone din Bucuresti in 2022 au fost cele de nord, adica zonele cu piete cunoscute de investitori si care au adus rezultate bune pana in prezent, cum sunt Baneasa, Straulesti, Sisesti, Poligrafiei, Pipera, dar si zona de centru-vest a Capitalei. Totodata, a aparut un concurent tot mai vizibil in sectorul rezidential, despre care am mai vorbit in trecut, si anume cumparatorul de terenuri pentru proiecte logistice de tip last-mile/in-city logistics, generand spre 10% din volumul total al activitatii din Bucuresti”, completeaza Sinziana Oprea.

Restul tranzactiilor din Bucuresti au fost reprezentate in proportii relativ egale de sectoarele de retail si de birouri. In tara, insa, situatia este complet diferita: ponderea covarsitoare a activitatii a venit din partea sectorului de retail. Cei mai activi au fost operatorii din zona FMCG (inclusiv discounterii), precum si cei de bricolaj si mobila. Au fost vizate atat orase mari, cat si medii si mici, cele din urma mai ales de dezvoltatorii de galerii comerciale/retail park-uri.

O tendinta interesanta, in opinia directorului Colliers, este aceea ca piata devine mai activa in afara Bucurestiului decat in Capitala in ceea ce priveste demararea de tranzactii noi. Aceasta evolutie are de-a face cu faptul ca investitorii sunt mai reticenti sa se angajeze la pre-contracte in Bucuresti, unde exista o mare incertitudine in privinta obtinerii documentatiilor urbanistice.

Preturile au ramas relativ stabile, mai ales in conditiile in care, in prima parte a anului, investitorii au fost mai tematori in contextul razboiului, iar ulterior nu prea a existat un context favorabil in general, avand in vedere ca incertitudinile au persistat, iar dobanzile mai mari au inceput sa se faca simtite.

„Ne asteptam la o perioada mai complicata pentru economia Romaniei in general si, probabil, si pentru piata de terenuri. In contextul costurilor de constructie mari, nu prea se mai pornesc proiecte noi, ceea ce va avea un impact asupra cererii de terenuri. Astfel, multi dezvoltatori urmaresc acum strict posibile oportunitati sau achizitii strategice. In aceste circumstante, probabil ca va fi nevoie ca unii vanzatori sa-si ajusteze asteptarile de pret daca vor dori sa inchida o tranzactie in perioada urmatoare”, conchide Sinziana Oprea.