In domeniul proiectelor speciale, in prima jumatate a anului 2024, compania de constructii Concelex a finalizat noul Terminal de Plecari din Aeroportul International "Traian Vuia" din Timisoara (TSR), unde s-a si celebrat intrarea Romaniei in Air Schengen, si noul Terminal al Aeroportului International "Delta Dunarii" din Tulcea (TCE). In prezent, compania desfasoara in cadrul Aeroportului International Maramures (BAY), doua proiecte. Primul dintre acestea se refera la proiectarea si executia noului Terminal, aflat in stadiu avansat de executie, cu termen de finalizare estimat de antreprenor in cursul acestui an, cu aproximativ 5 luni mai repede fata de termenul contractual. Al doilea vizeaza proiectarea si executia extinderii platformei Apron si realizarea platformelor de Drop-Off si Pick-Up pasageri. Investitia se afla intr-un stadiu incipient al etapei de proiectare, termenul de proiectare si executie a acestuia fiind de 6 luni.

"Daca ne referim la proiectele de infrastructura aeroportuara, compania noastra mai are in executie in acest moment lucrarile de la Aeroportul din Baia Mare, care sunt finalizate in proportie de aproximativ 85%. Altfel, din punct de vedere al potentialului pentru astfel de proiecte in viitorul apropiat, odata cu finalizarea axei Timisoara - Tulcea, proiecte care au fost dezvoltate cu finantare europeana, vor mai fi disponibile cel mai probabil doar proiecte in parteneriate de tip public-privat. In cazul infrastructurii portuare, odata cu intrarea Romaniei in Spatiul Schengen, cu granitele aeriene si maritime, credem ca se vor deschide din ce in ce mai multe oportunitati de dezvoltare a infrastructurii si in zona portuara Constanta.

Proiectele speciale, precum aeroporturile, porturile si spitalele, sunt componente critice ale infrastructurii nationale si necesita precizie, tehnologii avansate si abilitati specifice pentru a atinge parametrii de performanta impusi. Totusi, lipsa de predictibilitate ridica adesea provocari semnificative, ducand la cresterea costurilor, intarzieri, pierderi de resurse si cunostinte institutionale. Aceasta problema este agravata si mai mult de dinamica pietei de constructii, care adauga complexitate in executia acestor proiecte", a subliniat Bogdan Marginean, directorul Diviziei Proiecte Speciale si Infrastructura din cadrul companiei Concelex.

Potrivit specialistului Concelex, lipsa unui calendar procedural-administrativ (derivat din planificarea strategica nationala / Master Plan National) perturba considerabil implementarea proiectelor. Aceasta impredictibilitate poate aparea dintr-o varietate de factori, cum ar fi fluctuatiile conditiilor de piata, schimbarile de reglementare si management inadecvat.

"Impredictibilitatea impiedica planificarea eficienta a fortei de munca si, implicit, duce adesea la nemultumire profesionala si instabilitate, contribuind la rate mai mari de fluctuatie a angajatilor. Aceasta fluctuatie agraveaza pierderea de know-how, deoarece transferul necesita timp si resurse pentru a ajunge la acelasi nivel de competenta. In medii cu mize mari, acest lucru poate avea consecinte grave asupra performantei. Pierderea de know-how critic se acutizeaza pe masura ce proiectele isi schimba directia sau intampina intarzieri. Angajatii care au dezvoltat expertiza specializata pot parasi organizatia luand cu ei cunostinte valoroase. Aceasta eroziune a cunostintelor institutionale este un aspect vital, pe care il tratam cum maxima seriozitate in Concelex.

Chiar daca in prezent exista un spectru considerabil de proiecte, absenta unei abordari structurate si predictibile pentru urmatorii ani, va face pastrarea si valorificarea cunostintelor acumulate de-a lungul timpului, o provocare dificila pentru organizatii.

Abordarea acestor tematici este esentiala pentru succesul proiectelor in general, dar in special in cazul componentelor critice ale infrastructurii nationale. Prin imbunatatirea predictibilitatii printr-un management de proiect robust, planificare strategica si investitii in dezvoltarea fortei de munca, partile implicate pot reduce riscurile, controla costurile si imbunatati rezultatele proiectelor. In plus, adaptarea la dinamica pietei de constructii si integrarea considerentelor ESG vor ajuta la asigurarea faptului ca aceste proiecte raspund nevoilor in continua schimbare ale societatii si contribuie pozitiv la cresterea economica, bunastarea sociala si sustenabilitate", a explicat Bogdan Marginean.

"Revolutia digitala este caracterizata de o fuziune de tehnologii care estompeaza granitele dintre sferele fizica, digitala si biologica. Digitalizarea este un subiect amplu dezbatut; pe langa componentele BIM, Document Management Sistem digitalizat, aplicatii dedicate accesibile de pe orice device etc., observam aplicarea principiilor LEAN de «reducere a risipei si cresterea eficientei» ca urmare a integrarii factorilor non-financiari in procesul investitional. Strategia Nationala in domeniul Achizitiilor Pubilice (SNAP) promoveaza utilizarea achizitiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la rezilienta si redresarea economica, inclusiv prin asigurarea beneficiilor sociale, de mediu si a celor generate de inovare.

Sustenabilitatea joaca si va juca un rol crucial in industria constructiilor. Tendinta catre emisii nete zero pune presiune atat pe componenta de proiectare cat si pe executie pentru a micsora amprenta de carbon a proiectelor noi si a celor de reabilitare/ renovare", a adaugat Bogdan Marginean.