Sectorul constructiilor se confrunta cu provocari majore, de la deficitul de forta de munca si schimbarile demografice, pana la scaderea atractivitatii industriei in randul lucratorilor tineri se arata intr-o analiza recenta publicata de Euroconstruct. In ultimii ani, in Italia, de exemplu, s-au inregistrat fluctuatii semnificative, determinate de stimulentele de stat si de eliminarea lor treptata, ceea ce a dus la o recrudescenta a muncii ilegale. Una dintre problemele majore ale dezbaterilor economice actuale se refera la cresterea semnificativa a ocuparii fortei de munca in comparatie cu evolutia moderata a PIB-ului. Raspunsurile la acest fenomen, care nu este specific exclusiv sectorului constructiilor, ci vizeaza intreaga industrie din Europa pot fi identificate daca sunt analizate o serie de aspecte precum: cresterea ocuparii fortei de munca este concentrata in anumite activitati de servicii cu valoare adaugata redusa (de exemplu, turismul), contribuind astfel putin la cresterea economica; deoarece in prezent este dificil de gasit lucratori, intreprinderile tind sa-i pastreze pe cei actuali, ceea ce duce la o atenuare a concedierilor chiar si in sectoarele aflate in dificultate; nivelul scazut al salariilor si capacitatea acestora de a tine pasul cu inflatia. Sectorul italian al constructiilor a avut un rol-cheie in cresterea ocuparii fortei de munca in ultimii ani. Dupa cresterea robusta observata in perioada 2021-2022, determinata de stimulentele pentru renovarea cladirilor, activitatea a inceput sa incetineasca in 2023. Eliminarea treptata a subventiilor, cum ar fi „Superbonus 110%”, a avut un impact semnificativ. Conform datelor din ancheta privind forta de munca, sectorul a pierdut doar in Peninsula aproape 20.000 de lucratori in 2023 (-1,3%). Cu toate acestea, in al doilea trimestru al lui 2024, s-a inregistrat o redresare substantiala a ocuparii fortei de munca (+4,5%), depasind cresterea globala a ocuparii fortei de munca in economia nationala (+1,4%) si stagnarea in industrie. Statisticile privind piata italiana a muncii sunt adesea divergente: in perioada 2021-2022, stimulentele au condus la o convergenta intre estimarile oficiale si datele statistice privind forta de munca, datorita necesitatii de a formaliza relatiile de munca pentru a avea acces la beneficii fiscale. In 2021, discrepanta a fost de aproximativ 192.000 de persoane (1,623 milioane de angajati conform datelor oficiale, fata de 1,431 milioane conform anchetelor privind forta de munca), in timp ce in 2022, diferenta respectiva s-a plasat la aproximativ 182.000 de angajati. Aceasta dinamica evidentiaza consolidarea fenomenului de eliminare a muncii nedeclarate, determinata de majorarea cererii si de stimulentele care au impins intreprinderile catre regularizare. In 2023, incheierea progresiva a stimulentelor a declansat o inversare a trendului, cu o revenire la munca nedeclarata si o diferenta de 224.000 de unitati intre cele doua surse, reprezentanda cea mai mare diferenta din 2020. Fenomenul demonstreaza impactul negativ al reducerii stimulentelor si confirma vulnerabilitatea sectorului constructiilor in absenta unor contramasuri structurale. Pentru informatii suplimentare, click aici