Am discutat in continuare cu Lórand Sata, Director General la SBR Soletanche Bachy Fundatii, una dintre cele mai importante companii specializate in solutii geotehnice complexe si fundatii speciale, despre pionieratul facut de compania pe care o conduce in ce priveste solutiile tehnice inovatoare, care reduc impactul activitatii de constructii asupra mediului, dar si despre cat de deschisa este piata in a le adopta.  

 

- Toate solutiile noastre tehnice se bazeaza pe o serie de inovatii cu ajutorul carora obtinem proiecte mai eficiente, respectand toti parametrii de siguranta si avand in acelasi timp un consum de materiale mult mai redus, ceea ce se reflecta automat in emisii de carbon mai putine. 

De exemplu, suntem pionieri si lideri la capitolul tehnologii care utilizeaza pamantul in situ (din amplasament) drept material de construire, pe care noi le numim solutii de malaxare in adancime a pamantului. Mentionez aici ca exemple  Springsol, Geomix, Trenchmix, care difera in functie de elementul de malaxare, respectiv in functie de tipurile de teren unde sunt aplicate. Cu ajutorul lor, reducem semnificativ consumul de beton sau ciment, materiale responsabile pentru aproximativ 95% din emisiile de carbon in industria de constructii, eliminand astfel si emisiile generate de transportul acestor materiale.

O alta solutie tehnica inovatoare pe care am adus-o chiar anul trecut in Romania este Screwsol, o solutie de indesare de diametre mari, care este mai puternica si mai eficienta din punct de vedere economic fata de solutiile traditionale. 

Fara sa intru intr-o terminologie complicata sau in detalii foarte tehnice, as mai mentiona aici si solutia Biocalcis, care se foloseste de injectarea de microbi in teren si in beton, pentru a crea o serie de structuri cristalizate, cu rezultate extraordinare: cimenteaza pamanturile din amplasament, consolideaza pamanturile conformate ca ziduri de sprijin, limiteaza fenomenul de lichefiere, trateaza zonele supuse eroziunilor in cazul terasamentelor si al versantilor, sporeste capacitatile portante sub structurile supuse vibratiilor etc. Aceasta metoda este deja dovedita prin nenumarate teste si cercetari realizate in ultimii peste 10 ani. 

Pe langa cele deja enumerate, lucram si cu sistemul de etansare CWS (Continuous Water Stop), o tehnologie patentata in anii ‘80 si folosita in continuare in industrie cu succes si astazi si prin care se obtin cele mai bune rezultate de etansare a peretilor de incinta si eficientizare a duratei de executie.

 

- Este adevarat ca piata privata este mai deschisa la solutii si inovatii ca cele pe care le-am mentionat mai sus. Atat timp cat, prin astfel de solutii, pastram in continuare un focus pe eficienta tehnica si financiara a proiectului, exista cu siguranta oportunitati foarte bune sa le punem la treaba. 

In ceea ce priveste proiectele publice, observam o deschidere si exista semnale incurajatoare, preponderent in proiectele design & build. Desigur, exista in continuare proiecte de infrastructura in care se folosesc solutii tehnice mai traditionale – care sunt valide si ele –, insa nivelul de dezvoltare a industriei ne permite acum sa obtinem rezultate mult mai bune din toate punctele de vedere, aplicand cu deschidere metode performante, eficiente, sigure si, in egala masura, sustenabile. 

Totusi, daca in urma cu cativa ani nici nu puteam discuta despre tehnologii noi, ma bucur ca in prezent suntem in stadiul in care putem avea cel putin un dialog in acest sens. 

 

- Solutiile noastre au un impact direct in ce priveste reducerea materialelor importate in site, iar acest lucru se reflecta in trei aspecte diferite, dar interconectate: pe de o parte, este redusa cantitatea de beton utilizata; pe aceasta cale, se reduce si timpul de executie si, nu in ultimul rand, este redusa amprenta de carbon, ca o consecinta directa.

Dupa cum spuneam mai sus, inovatia multor tehnologii pe care le aplicam consta in faptul ca folosim pamantul in situ ca element de construire prin malaxare, astfel ca aportul de material/ liant adus din exterior (beton sau ciment) este mult mai mic.

Din statisticile pe care le avem, reusim sa reducem cu pana la 20% consumul de beton prin aceste metode, la care putem adauga inca 30% ca procent de reducere a amprentei de carbon, prin alegerea unui beton LCC (Low Carbon Compact), asa numitul „beton verde”. 

Un alt exemplu este reteta EXEGY, creat chiar in laboratoarele noastre, care are un consum de ciment mai redus, acesta din urma fiind responsabil de regula de 85% din emisiile de carbon ale betonului, desi reprezinta doar 12–15% din compozitia sa. Betoanele si mortarele cu continut scazut de carbon sunt clasificate in functie de nivelul de rezistenta la compresiune. Pentru fiecare clasa de rezistenta, acestea ofera aceleasi garantii ca materialele conventionale. 

Aplicand tot procesul de mai sus, avem un efect in lant, cu impact benefic atat asupra mediului (se reduc noxele, combustibilul ars, transporturile de materiale), cat si asupra performantei intregului proiect. 

Credem foarte puternic ca acesta este viitorul in industria noastra. 

 

- Exista deja dezvoltatori care fac pasi importanti catre o aliniere la viziunea World Green Building Council, ce militeaza pentru decarbonizarea totala a mediului construit. Pentru a se califica in categoria Net Zero Carbon Building sau nZEB – Nearly Zero Energy Building, un astfel de proiect trebuie gandit din perspectiva eficientei economice, reducerii consumului de energie a cladirii si a reducerii considerabile a emisiilor de carbon pe toata durata de viata a cladirii, incepand cu perioada de construire si carbonul deja incorporat in materialele de constructie. 

Pe langa faptul ca este o responsabilitate fata de mediu pe care trebuie sa ne-o asumam cu totii la nivel de industrie, este o alegere pe care o consider avantajoasa si la nivel de viziune de business, intrucat valoarea concreta a cladirilor pe termen lung va fi evaluata in raport cu eficienta energetica a constructiei si capacitatea de a capta emisiile de carbon pe toata durata vietii ei. 

Toate acestea sunt si efectele unei noi directive la nivelul Uniunii Europene, care isi propune ca, pana in 2050, tot fondul de cladiri construite sa devina neutru din punct de vedere al emisiilor si sa utilizeze o pondere cat mai mare de energie din surse regenerabile, astfel ca tot mai multi dezvoltatori vor fi nevoiti sa se gandeasca la solutii sustenabile. Totodata, prin pactul Green Deal, Comisia Europeana a adoptat un set de propuneri pentru a face politicile UE in materie de clima, energie, transport si impozitare adecvate pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Daca ma intorc insa la momentul actual, sustenabilitatea unei lucrari de fundatii speciale este vazuta ca o plus valoare de catre beneficiari, doar daca vine la pachet cu siguranta si pastrarea calitatii constructiei, insa fara a depasi anumite praguri de investitie alocate in mod special componentei sustenabilitatii. Inca nu se pune pret exclusiv pe acest aspect, dar odata cu cresterea gradului de constientizare si educare a pietei in acest sens, credem ca treptat conversatia se va schimba.

 

- In ceea ce priveste subiectul emisiilor de noxe si carbon, este un fapt binecunoscut ca domeniul constructiilor este responsabil de aproximativ 10% din totalul emisiilor provocate la nivelul tuturor industriilor. Desigur, nu se poate face o compensare 100% pentru acest aspect si este bine sa fim atenti sa nu transformam obiectivele realiste in declaratii green washing, doar pentru a contribui la discutie. 

Asadar, daca ma intorc la activitatea noastra, pe langa impactul direct si pragmatic al solutiilor tehnologice noi cu care venim constant, credem ca actiunile mici si responsabile, puse in practica in timp real, on site, sunt cele care creeaza schimbare. Aici ma refer la reducerea, reutilizarea si reciclarea deseurilor si a materialelor pe care le folosim sau generam prin activitatea noastra de zi cu zi. 

Ce facem, de exemplu, este sa ne asumam un management al deseurilor prin care asiguram colectarea selectiva pentru fiecare santier, indiferent de amploarea proiectelor in care suntem implicati si oricat de putin timp am petrece intr-un santier. 

Apoi, incercam sa reducem consumul de materiale, cum ar fi lemnul, pe care il folosim pentru structuri temporare pe care le ridicam in santiere – de exemplu, balustrade. La finalizarea fiecarei lucrari, ne asumam responsabilitatea sa le recuperam si sa le refolosim la urmatorul santier. In ceea ce priveste betonul, facem un extra efort sa nu irosim materialul ramas nefolosit la final de zi si sa ii dam un alt scop, cum ar fi sa il transformam in pavaje ce ne vor folosi in organizarea urmatorului santier.