CEE a depasit celelalte tari ale UE in 2020 din punct de vedere economic si ar trebui sa revina la o convergenta puternica a veniturilor in Europa de Vest incepand cu 2021, potrivit raportului realizat de Skanska si SpotData. Raportul prezinta cele mai importante 100 de tendinte economice din CEE, luand in calcul riscurile si oportunitatile pietei din 2021.

Economia globala se situeaza mult mai bine in timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu asteptarile. Unul dintre motive se datoreaza faptului ca intreprinderile au reusit sa se adapteze cu success la incertitudine si la un mediu nou. Modelele de lucru in regim hibrid, teleconferintele, digitalizarea procedurilor de back-office dar si a evenimentelor si targurilor comerciale, noile modele de business - toate acestea au contribuit la aplanarea impactului negativ in majoritatea sectoarelor, conform raportului Skanska si SpotData dedicat celor mai importante 100 tendinte care definesc economiile economia Europei Centrale si de Est in 2021.

Observam noi tendinte si transformari in zona de business care apar pe piata si care cu siguranta vor modela viitorul. Ele creeaza noi oportunitati si redefinesc normalitatea, ne pregatesc pentru o noua realitate cu care vom opera de acum incolo. Impreuna cu compania de analiza SpotData, le-am enumerat in raportul „100 de tendinte in economia CEE” pentru a demonstra impactul acestora asupra Europei Centrale si de Est. Dupa toate aceste analize si mai multe discutii cu diferite parti interesate, suntem siguri ca CEE are un viitor promitator si ramane un loc atractiv pentru investitii, fie ca vorbim despre corporatii sau investitori financiari, spune Katarzyna Zawodna-Bijoch, presedinte si CEO al diviziei de dezvoltare comerciala Skanska CEE.

Aflam din raportul „100 de tendinte in economia CEE” ca Romania ar putea fi anul acesta tara din regiune cu cea mai mare crestere economica, chiar si in acest context pandemic. Romania ramane o piata de interes pentru investitori, mai ales in zonele de bussines, real estate si IT, aratandu-si in ultimii ani potentialul de munca, productivitate si dezvoltare in aceste sectoare, dar si deschiderea catre inovatie si catre implementarea noilor tehnologii”, a declarat Aurelia Luca, Vicepresedinte Executiv pentru Operatiunile din Ungaria si Romania din cadrul Skanska din CEE.

Raportul pune in perspectiva atat dificultatile cat si potentialele oportunitati de dezvoltare a regiunii, chiar si in contextul post-pandemic. Autorii evidentiaza principalele tendinte care vor contribui in continuare la dezvoltarea unor tari precum Polonia, Romania, Republica Ceha si Ungaria.

 

1. Majoritatea tarilor din regiunea CEE au reusit sa evite recesiuni profunde si au avut performante mai bune decat media UE in termeni economici. CEE are o pondere mai mare a sectoarelor care au reusit sa beneficieze de pandemia COVID-19 fata de restul Europei si doar jumatate din ponderea sectoarelor care au fost grav afectate, comparativ cu media UE. Costurile pe termen lung cauzate de pandemia COVID-19 vor fi mai mici in CEE decat media mondiala.

2. Combinatia dintre forta de munca foarte calificata cu nivelurile relativ scazute de capital fix pe lucrator face din CEE un loc deosebit de atractiv pentru investitii. Rentabilitatea investitiilor este mare pentru companiile straine, iar tarile gazda beneficiaza de investitii de capital si transferuri de cunostinte legate de noi investitii.

3. Una dintre cele mai importante schimbari structurale care are loc in CEE este cresterea cererii pentru forta de munca inalt calificata. Ponderea locurilor de munca de birou creste nu numai in randul serviciilor, ci si in industrie – asistam la trecerea graduala de la mediile de lucru care presupun munca fizica la locurile de munca la birou.

4. Sectoarele de knowledge intensive services si business services sunt segmentul cu cea mai rapida crestere a economiilor din CEE. CEE a devenit unul dintre hub-urile globale importante din zona business, care se concentreaza din ce in ce mai mult pe sectoarele tehnologice. Forta de munca cu studii superioare si disponibilitatea spatiilor de birouri din orasele mari atrag multe investitii SSC/BPO in regiune.

5. Activitatea investitorilor pe piata de birouri din Europa Centrala si de Est a scazut in 2020, dar se asteapta ca din 2021 sa intre pe un trend ascendent. Cresterea asteptata in ceea ce priveste modul de lucru la distanta si cel hibrid va face ca investitorii sa caute active si locatii performante, de calitate superioara.

6. CEE a redus emisiile de CO2, dar politica climatica ramane in continuare cea mai mare provocare pentru regiune. Toate tarile din regiune reusesc sa reduca emisiile de CO2 pe cap de locuitor in timp ce inregistreaza cresteri economice. Mai mult, Uniunea Europeana intentioneaza sa reduca emisiile nete de gaze cu efect de sera cu 55% (comparativ cu 1990 - anul de referinta) pana in 2030 si cu 100% pana in 2050.

 

1. Romania ar putea fi tara din regiune cu cea mai rapida crestere economica in 2021. Se asteapta ca Romania sa inregistreze o crestere de 6% in acest an, dupa scaderea la 3.9% in 2020. Cresterea va fi usor mai mica in Polonia, cu 4.1%, intrucat economia a fost mai rezistenta la pandemie, inregistrand o scadere de doar 2.7%. Utilizarea anticipata a subventiilor NGEU va incepe sa sprijine economiile din CEE in acest an si ar trebui sa ofere o crestere mai substantiala in 2022. Se estimeaza ca aceasta crestere sa depaseasca 5% in Croatia, Ungaria, Romania si Slovacia anul viitor si peste 4,5% in Bulgaria, Republica Ceha, Polonia si Slovenia.

2. Romania, o piata deosebit de atractiva pentru sectorul IT. Romania este a doua cea mai mare piata din regiune, cu 120.000 de angajati in sectorul bussines incepand cu 2018. Tara este atractiva in mod special pentru companiile IT, partial pentru ca ofera stimulente fiscale generoase specialistilor din acest domeniu. Microsoft, Oracle, Deutsche Bank si IBM sunt printre cei mai mari ocupanti de birouri din Romania. Bucurestiul este principalul oras pentru business services, cu peste 50% din piata, si aproape doua treimi din serviciile de outsourcing din capitala se afla in sectorul ITO si BPO.

3. Adaptarea la contextul pandemic creaza oportunitati de dezvoltare si inovatie in Romania. Pandemia COVID-19 a creat noi nevoi si oportunitati pentru utilizarea tehnologiei in domeniul imobiliar si a incurajat inovatia. Cladirile vor fi mai inteligente iar aplicatiile si solutiile PropTech vor fi utilizate la scara larga.

4. CEE si-a dezvoltat capacitatile digitale si este acum bine plasata pentru a beneficia de accelerarea globala a digitalizarii. Cresterea cunostintelor in domeniu si digitalizarea proceselor de productie conduc la un boom al industriei de software in Romania, crescand de la 1,7% la 3,6% (cel mai mare procent din regiune) in 2018. Aceasta tendinta a continuat si in 2019, cand cifra a crescut la 4,2%.

5. Romania este tara din regiune si din Europa care a redus in cel mai mare procent emisiile de CO2 in ultimii 30 de ani. Toate tarile din CEE au reusit sa reduca emisiile de CO2 pe capital in timp ce au inregistrat cresteri economice In total, regiunea si-a redus emisiile de CO2 cu 30% fata de 1990. Cea mai de succes tara in ceea ce priveste aceste valori a fost Romania, care a redus emisiile de CO2 cu 56% fata de 1990, in timp ce PIB-ul pe capital a crescut cu 115%.

6. Romania ofera solutionarea rapida a cauzelor civile si comerciale litigioase. Romania se remarca pozitiv si se numara printre tarile cu cel mai scurt timp estimat necesar pentru solutionarea cauzelor civile si comerciale litigioase: Republica Ceha - 149 zile, Ungaria - 151 zile, Slovacia 157 zile si Romania 157 zile. Polonia are cel mai lung timp de solutionare a litigiilor, 273 de zile, dar tot este mai scurt decat cel din tarile mai dezvoltate ca Franta (420 zile) si Italia (527 zile).

7. Potentialele dezavantaje identificate in Romania se refera la infrastructura de transport slab dezvoltata, birocratia si lipsa digitalizarii din sectorul administratiei publice. In ciuda aderarii la UE in 2007, Romania nu a reusit inca sa creasca substantial calitatea infrastructurii sale de transport. Motivul pentru care Romania ramane in urma celorlalte tari din CEE se datoreaza in principal de problemelor legate de coruptie si lipsa de transparenta. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba in viitorul apropiat. Exista o presiune tot mai mare asupra guvernului roman pentru a rezolva problema infrastructurii neglijate. Administratia publica atat in Polonia cat si in Romania ramane inca in urma in ceea ce priveste digitalizarea, dar exista oportunitati de recuperare rapida in urmatorul deceniu.

Raportul se concentreaza pe domenii precum perspectiva globala si CEE, societatea, educatia, munca, companiile si sectoarele, business services, transformarea digitala si tehnologiile, precum si influenta generala a celor mentionate mai sus si a starii actuale si viitoare a pietei imobiliare.

„100 Cele mai importante tendinte care definesc economiile din Europa Centrala si de Est” a fost realizat in cooperare cu SpotData, un centru analitic care opereaza la intersectia dintre media, vizualizarea datelor si analiza economica.