- Trebuie sa clarificam la inceput notiunea de cladire publica. Sunt doua intelegeri posibile, care admit suprapuneri. Prima se refera la modul de finantare a investitiei, caz in care ne referim la cladirile realizate din fonduri publice, la initiativa unor institutii publice. Acestea sunt realizate din bugete publice sau fonduri destinate investitiilor publice. A doua intelegere se refera la cladirile care sunt destinate utilizatorilor publici, dar care pot fi realizate din fonduri private si administrate privat. Spre exemplu muzeele sau cladirile pentru sport pot fi realizate atat din fonduri publice, cat si private, dar sunt intotdeauna destinate publicului, ca utilizator. Acestea fiind precizate, va raspund la intrebare enumerand proiectele la care lucram, de la cele mai aproape de finalizare, catre cele aflate in faze timpurii in drumul spre realizare.

Avem un proiect al Casei de pensii a Bisericii Reformate din Cluj-Napoca, constand intr-un parcaj public de mare capacitate, in zona centrala a municipiului foarte aproape de finalizare si inaugurare. Toata lumea asteapta aceasta cladire, care va oferi o capacitate suplimentara de parcare in zona zero a municipiului, extrem de dorita. Se lucreaza intens la construirea Salii Polivalente de la Brasov, un proiect care o sa prilejuiasca orasului de sub Tampa sa isi puna in valoare sportivii locali si sa ofere publicului entertainment la alt nivel. Urmatoarea lucrare avansata este de cu totul alta categorie, fiind o cladire publica destinata justitiei - Judecatoria din Targu Neamt. Este in santier si evolueaza spre finalizare. Stadionul si cladirea Park and Ride de la Targoviste, proiect finantat prin CNI, se afla, de asemenea, in santier. Dezvoltam in continuare proiectul unui patinoar pentru hochei pe gheata la Remetea, in judetul Harghita, o investitie privata asteptata in regiunea in care hocheiul pe gheata da cea mai buna performanta. Ultimul proiect din aceasta serie pe care il mentionez este poate si cel mai asteptat, datorita importantei sale pentru societate: Spitalul de Urgente Pediatrice de la Cluj-Napoca. Acesta a primit recent finantarea mult dorita, conform anuntului public.

- 2023 a fost un an bun, care, ca de obicei, a reflectat rezultatele financiare ale perioadei care l-a precedat, pentru ca asa e in proiectare, exista un decalaj intre ceea ce lucrezi si ceea ce incasezi. As spune ca a fost un an normal pentru noi. Am facut insa si multe oferte care nu s-au concretizat, mai multe ca in alte perioade. Avem mai multe proiecte in constructie decat in proiectare la fazele de inceput. Trebuie sa colaboram intens cu santierele in aceasta perioada. Cred ca 2024 va continua in ritmul in care a inceput, dar pentru perioada urmatoare nu stiu ce sa spun. Sunt foarte multi factori decisivi care stau sub semnul intrebarilor. Acestia tin de alegeri, de solutiile urmatoarei guvernari pentru incetinirea ratei de indatorare externa a Romaniei, de evolutia razboaielor din Ucraina si Israel - Palestina si de alte contexte strategice. Ceea ce cred cu certitudine este faptul ca pentru perioada 2025-2027 va fi si mai mare nevoie de proiecte de buna calitate, durabile si nespeculative, pentru care ne pregatim.

 

- Suntem in plina perioada a promisiunilor electorale, in care fiecare candidat arunca in spatiul public cate ceva care incearca sa fie diferit de discursul celorlalti, pentru a se distinge. Acesta este un motiv care explica amplificarea promisiunilor pentru cladiri publice. In ce masura acestea vor fi onorate? Cred ca va fi tot ca pana acum, daca intelegeti ce vreau sa spun. Nu cred ca ne aflam in fata unui moment de turnura si mare progres. Dimpotriva, vad pentru perioada urmatoare mai multe probleme decat progrese fundamentale. 

 

- Preturile de proiectare, cum le spuneti dumneavoastra, nu reflecta, asa cum a fost mereu in ultimii 30 de ani, costurile firesti cu resursele necesare pentru a asigura o calitate buna si foarte buna in constructiile din aceasta tara. Acesta este unul dintre motivele importante pentru care in Romania avem foarte putine cladiri publice exceptionale si mult mai multe doar rezonabile sau nici macar. Este o foarte mare problema care poate fi relativ usor inteleasa si apoi corectata. Doar 2-3 procente in plus din valoarea de investitiei acordate proiectarii ar putea avea un impact semnificativ in calitatea proiectelor, dar piata romaneasca nu va face acest pas, pe care nu a reusit sa il faca niciodata - si anume sa plateasca proiectarea atat cat valoreaza, la aceeasi proportie cu ceea ce se intampla in tarile in care admiram cultura construirii. Remarc, totusi, faptul ca pentru anumite investitii publice resursele au inceput sa fie atractive, dar asta nu e aplicabil pentru toate programele. In domeniul spitalelor, de exemplu, autoritatile au simtit ca nu pot obtine ceea ce este necesar daca nu platesc la nivel european.

 

- Eu nu vad arhitectura ca fiind supusa unor mode si tendinte despre care sa putem vorbi pe termen foarte scurt. E adevarat ca se poate remarca utilizarea anumitor formule formale si mai ales a unor sisteme si materiale care au succes mai mare in anumite perioade, dar tot nu le-as numi tendinte semnificative, despre care merita discutat. Din pacate, arhitectura comerciala din Romania este franata de foamea de profit, iar cea a cladirilor publice de sistemele de achizitie in care domina copios licitatiile de proiectare si executie pe baza unor SF-uri lipsite de calitate arhitecturala. Discutia e veche. Daca nu exista concurs de arhitectura, proiectele se ridica doar la nivelul ambitiilor celor care investesc, mereu temperate de cat sunt dispusi sa plateasca pentru o arhitectura buna. 

 

- Suntem birou, nu companie. Distinctia e importanta, pentru ca, de regula, numim companie o organizatie structurata ca o afacere, orientata fundamental spre profit, care actioneaza in consecinta. Ori pentru noi principalul scop este de a ne placea ceea ce facem, in conditiile de profitabilitate care ne asigura siguranta existentei, la care se adauga satisfactia cea mai mare, care este aceea de a multumi clientii si utilizatorii cladirilor pe care le proiectam. Cand discutam despre cladiri publice cu o capacitate foarte mare de utilizatori, cum sunt stadioanele, salile polivalente si sper ca si spitalele, in curand, vorbim de sute de mii si chiar milioane de oameni care s-au bucurat in ultimii ani de ceea ce au trait in cladirile proiectate de noi. Aceasta este rasplata maxima pe care o poti primi, daca ti-ai ales aceasta profesie.