- Cum credeti ca se va dezvolta in urmatorii ani, din punct de vedere arhitectural, zona formata din judetele aflate in aria de reprezentare a filialei Timis a Ordinului Arhitectilor din Romania? - Edilii din Timisoara lucreaza la finalizarea Planului Urbanistic General (PUG), deci de definire a unei noi strategii de dezvoltare pentru urmatorii 10 ani. OAR Timis a propus primarului Timisoarei un document in favoarea unei politici coerente pentru arhitectura de calitate, ce cuprinde o serie de propuneri referitoare la principiile de proiectare si urbanism. Orasul are un potential extraordinar, cu multitudinea sa de nuclee istorice, cu cele circa 14.500 de cladiri cu valoare de patrimoniu, cu claritate urbanistica, cu specificul puternic al spatiilor publice (pietele din sec. al XVIII-lea, respectiv Unirii, Libertatii si Sf. Gheorghe, dar si scuaruri, esplanade, bulevarde). In faza de Master Plan a PUG-ului se aminteste de „stilul orasului”. Nu cred ca trebuie sa fie doar unul cu trimitere la stilurile arhitecturale secession sau baroc. Pe langa restaurarea si regenerarea vechilor cartiere, cred ca trebuie sa meditam la necesitatea unor noi expresii arhitecturale cu care comunitatea orasului sa se poata identifica. De asemenea, cred ca atmosfera Timisoarei va depinde de calitati precum claritatea, proportia, scara umana si, nu in ultimul rand, detaliul corect si ingenios. Tehnologiile actuale in constructii simuleaza in mod stangaci stilistici ale trecutului, in timp ce solicita expresii contemporane. Timisoara va trebui sa respire in continuare, sa emotioneze, sa surprinda si sa-si bucure cetatenii si prin intermediul mediului construit. Arhitecturile iconice impreuna cu locurile publice, inclusiv zonele verzi, vor contribui la aceste deziderate. Din punct de vedere urbanistic, calitatea sociala va depinde de felul in care se vor densifica si recicla zone-cheie din oras, de noile institutii care vor fi generate. Filiala OAR Timis cuprinde si judetul Caras – Severin, unde potentialul turistic si cultural este urias. Ma refer la spatiul rural/montan, la orase unice precum Oravita, la vechile sate de colonisti germani aflate intr-o transformare in ultimii ani. Fenomene precum Festivalul de Jazz de la Garana sunt graitoare. La fel constructii de patrimoniu precum Teatrul din Oravita. Sper ca numarul arhitectilor din judetul Caras-Severin sa creasca, iar orase precum Resita si Caransebes sa devina mai dinamice din punct de vedere socio-economic si cultural.

 

- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii de proiectare si arhitectura si cum va evolua domeniul de profil? - Principala problema pe care o consider deosebit de grava este reprezentata de faptul ca firmele de proiectare care realizeaza proiecte numeroase si mediocre rezista pe piata, in timp ce nume de rezonanta in arhitectura timisoreana, cu realizari care au marcat orasul in ultimii ani, nu mai au de lucru sau chiar si-au inchis birourile. Cred ca este un fenomen daunator, care releva criza nu doar economica in care se zbate Romania astazi. Despre evolutie, cred ca, in mod normal, piata in domeniul constructiilor si arhitecturii/proiectarii se va revigora.

 

- Potentialul cel mai mare de dezvoltare in regiune il regasim in Timisoara. Avand in vedere aspiratia de a deveni capitala culturala europeana in 2021, orasul are nevoie de o gara civilizata, un stadion modern contemporan, o sala multifunctionala cu aproximativ 10.000 de locuri, un centru cultural adevarat, un muzeu al revolutiei timisorene de la 1989, unul al stiintei si tehnicii, altul dedicat avangardei artistice timisorene, un centru expozitional si unul pentru conferinte corespunzator. As mai adauga faptul ca, in viitor, centrul istoric va intra intr-un amplu proces de restaurare, renovare, pietonizare. Consider ca, in afara celor trei piete traditionale cuprinse in proiectul cu finantare europeana, este absolut necesara reamenajarea in viitor a esplanadei Opera-Catedrala, refunctionalizarea vechiului spital militar din sec. al XVIII-lea ca institutie publica (bineinteles cu relocarea acestuia), in cadrul conceptului Piata 700 – Poarta catre Centru care presupune modernizarea si regenerarea intregii zone vestice din preajma cetatii baroce, amenajarea corespunzatoare a intregului parcurs al Begai si, nu in ultimul rand, restructurarea (prin ingropare sau suspendare) a caii ferate care separa actualmente orasul.