TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio de arhitectura din Romania specializat in proiectare medicala si unul dintre putinele de acest tip din Europa Centrala si de Est, atrage atentia asupra imposibilitatii spitalelor din Romania de a face fata schimbarilor climatice, in special a cresterii temperaturilor si a valurilor de canicula din ce in ce mai frecvente.

Pentru ca vorbim deja despre decenii de cand au fost construite spitalele, instalatiile nu au fost prevazute pentru asemenea situatii, toata infrastructura spitaliceasca fiind deja depasita de noile norme si tehnologii care ar trebui implementate, releva analiza TESSERACT.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), intre 2030 si 2050 se preconizeaza ca schimbarile climatice datorate omenirii vor provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare pe an in lume, din cauza malnutritiei, malariei si stresului termic. Astfel, sunt amenintati ani de progres in domeniul sanatatii publice spre a facilita accesul la apa potabila si la o nutritie adecvata.

Totodata, intr-un procent semnificativ, industria medicala contribuie la crearea efectului de sera, fiind responsabila de 5% din emisia globala de dioxid de carbon. Comparativ cu cladirile comerciale, spitalele sunt mai mult decat dublu consumatoare de energie, iar numarul mare de echipamente medicale si iluminatul care functioneaza 24/7 isi spun cuvantul in aceasta privinta. Salile de operatii genereaza in functie de numar si dimensiune pana la 70% din deseurile totale ale unui spital si consuma intre 3 si 6 ori mai multa energie decat restul spitalului. Desi in anumite tari s-a incercat reducerea consumului de energie prin combinarea schimburilor de aer proaspat cu un procent mic de aer recirculat, pandemia recenta a demontat aceasta solutie, fiind necesare alte perspective pentru reducerea amprentei de carbon datorata domeniului medical.

“In ceea ce priveste proiectarea sustenabila, se vorbeste foarte mult despre metode constructive: termoizolarea eficienta a cladirii, folosirea unor materiale prietenoase cu mediul, utilizarea unor echipamente electrice cu un consum minim de energie. Totusi, raportat la domeniul medical, instrumentele indirecte ce duc la minimizarea consumului sunt de multe ori tratate superficial. Dintre acestea, ceea ce ne preocupa in mod special pe noi in proiectarea medicala este scurtarea timpului petrecut la spital de catre pacient, prin intermediul factorului psihologic,” declară Arh. Raluca Soaita, fondatorul TESSERACT.

 

 

O contributie importanta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera o are reducerea consumului de energie prin masuri precum o buna izolare termica, programarea si utilizarea eficienta a incalzirii si a iluminatului. Totusi, aceste masuri trebuie completate de unele mai putin evidente, de preventie a efectelor negative asupra mediului. De exemplu, un studiu suedez aduce in atentie telemedicina, care poate contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon asociate cu transportul personalului medical. Parteneriatul cu autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere asigurarea unui transport public eficient si dezvoltarea unei infrastructuri de transport alternative care nu polueaza (ex: biciclete, trotinete etc.).

Un alt principiu este crearea unui ambient uman prin arhitectura, care sa contribuie la reducerea numarului de zile petrecute in spital de pacient. Intrucat vindecarea este corelata cu starea de spirit a pacientului, crearea unor spatii prietenoase, care respecta in acelasi timp standardele si functionalitatea pot oferi o experienta mai placuta la spital.

Totodata, Romania are nevoie de cat mai multe spitale care pot suporta numarul viitoarelor imbolnaviri asociate crizei climatice, de la temperaturi peste medie, la noi virusi care apar din cauza schimbarilor climatice. Scenariul OMS indica faptul ca in perioada 2021 - 2050 temperaturile vor fi mai mari cu 1,5 pana la 2,5 grade Celsius comparativ cu perioada 1961 - 1990, in vreme ce in perioada 2061 - 2090 temperaturile din tara noastra ar urma sa fie cu 6 grade Celsius mai mari. Aerul ar putea deveni sufocant, iar clima Romaniei va atinge aceleasi temperaturi ca in Kazahstan.

“Noi recomandam intotdeauna realizarea de Masterplanuri si strategii de dezvoltare a infrastructurii medicale, astfel incat sa existe o perspectiva macro, pe termen lung. Este nevoie de planuri pe 3, 5 sau 10 ani bazate pe nevoia reala a segmentului de populatie adresat in zona respectiva si pe o analiza documentata asupra tuturor factorilor care pot influenta functionarea unui spital”, completeaza Raluca Soaita.

 

- Reducerea consumului de energie electrica. Pentru ca echipamentele tot mai performante care apar necesita un consum ridicat de energie electrica, este necesar sa fie abordate solutii care scad consumul datorat sistemului de incalzire, ventilatie, iluminat. Solutia arhitecturala are un rol foarte important, prin orientarea cladirii putandu-se asigura un sistem de umbrire naturala, iar un sistem de termoizolare adecvat, respectiv folosirea unor materiale care reflecta si nu absorb razele solare pot optimiza folosirea resurselor.

- Folosirea de materiale din surse regenerabile, prietenoase cu mediul. Un exemplu in acest sens este utilizarea unor finisaje pentru pardoseli, pereti etc. din materiale naturale, cu lianti si adezivi fara solventi. Aceste tipuri de finisaje se folosesc deja de ceva timp in cadrul international si au inceput sa fie aduse in Romania tot mai mult in catalogul producatorilor care investesc in sustenabilitate.

- Flexibilitate in compartimentarea spatiilor interioare. Pe parcursul vietii unui spital, anumite sectii pot fi mutate, apar noi tratamente, dar si noi boli care au nevoie de reconfigurarea spatiului. Preintampinarea viitoarelor nevoi prin proiectarea unui spatiu adaptabil pe cat posibil din punct de vedere tehnic permite reutilizarea adecvata a spatiului, nefiind necesara construirea unei noi cladiri.

- Alocarea unui buget pentru amenajarea peisagera in cadrul proiectelor noi. O amenajare peisagera contribuie atat la starea de bine a utilizatorilor spitalului, cat si la asigurarea unei calitati crescute a aerului, crearea unui sistem natural de umbrire si mentinerea unei temperaturi ambientale mai reduse.

- Constientizarea importantei unui mediu placut pentru toti utilizatorii. Un design care sa sustina atat un mediu de lucru mai placut pentru personal, cat si un mediu care sa contribuie la vindecarea pacientului - este o solutie care poate fi implementata si in cadrul unitatilor medicale existente, prin proiecte de reabilitare care sa imbunatateasca conditiile oferite.

- Utilizarea telemedicinei ca alternativa pentru minimizarea impactului dat de transportul cu mijloace poluante.

Aceste solutii trebuie, bineinteles, sustinute de un cadru legislativ actualizat care sa reglementeze proiectarera spatiilor medicale, cat si de parteneriate public-privat care sa sustina demersurile de ameliorare a efectelor schimbarilor climatice, opineaza specialistii TESSERACT.

TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio de arhitectura local specializat in domeniul medical, este proiectantul celui mai amplu proiect recent de spital din Romania - Spitalul de copii Marie Curie, primul Spital National de Copii pentru Cancer, Boli Grave si Trauma. Arhitectii TESSERACT semneaza de asemenea doua alte mari spitale judetene in lucru in acest moment, la Sibiu si la Focsani. TESSERACT a realizat si primele spitale modulare din Romania destinate ingrijirii pacientilor cu Covid-19, precum si numeroase proiecte de clinici, spitale si alte spatii cu destinatie medicala pentru operatori privati.