Pandemia COVID-19 a determinat o regandire a strategiei de business pentru companiile internationale, sustenabilitatea jucand un rol din ce in ce mai important in redefinirea prioritatilor pe termen lung.

Criza sanitara si efectele sale economice i-a determinat pe manageri sa faca schimbari strategice la nivelul companiilor lor, focusul fiind pe eficienta energetica, tehnologii care reduc impactul de mediu si achizitii responsabile.

Mai mult, tot mai multi investitori si-au reorientat plasamentele catre companii care promoveaza sustenabilitatea, pe probleme precum schimbarile climatice, eficienta energetica, protejarea mediului sau guvernanta corporativa.

In aceasta noua realitate, in care schimbarile generate de conceptul Industry 4.0 se afla in prim-plan (a patra revolutie industriala - caracterizata de digitalizare, robotizare, inovatie si reconversie profesionala), Romania este prea putin pregatita pentru transformarile semnificative si tot mai rapide prin care trece business-ul la nivel mondial.

,, Cele mai mari greseli pe care le putem face este sa consideram actualul context al schimbarii ca fiind unul obisnuit pe care l-am mai experimentat sau ca ritmul schimbarii este acelasi cu tranzitiile prin care am mai trecut. Agenda publica este dominata in ultimii doi ani de tema pandemiei dar in fundal se produc schimbari sistemice la nivel global. Fara definirea si asumarea unei strategii cu obiective economice si sociale clare la nivel national, ne vom risipi in initiative locale, insularizate care nu vor face decat sa epuizeze resursele pe care le avem (inclusiv din PNRR) si sa avem mici pete de performanta si succes.” afirma Marius Haratau, presedintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub.

De la asigurarea unui ecosistem de business mai suplu si mai eficient, in concordanta cu accelerarea proceselor economice, la schimbarile semnificative ale paletei de produse si servicii, in concordanta cu modificarea cererii, firmele romanesti sunt practic obligate sa se restructureze cu scopul de a dezvolta afaceri sustenabile.

,,Orice companie sau institutie romaneasca orientata spre dezvoltare sustenabila si viitor trebuie sa ia in calcul aceste schimbari la nivel global, de la necesitatea reducerii amprentei de carbon la focusul investitorilor, al fondurilor de investitii si al bancilor pentru afaceri green, sustenabile’’, estimeaza Haratau.

,,De la exemple simple, precum eradicarea ambalajelor din plastic, la exemple complexe, precum reprofilarea industriei auto pe zona electrica si cea a propulsiei pe hidrogen - domeniu in care Romania risca sa ramana in urma, economia se schimba in jurul nostru cu o viteza tot mai mare, iar pasii catre green economy se fac cu un ritm mai rapid decat se estima acum 10 ani’’, a mai spus acesta.

Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla, in acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabila. Doar Bulgaria sta mai prost decat noi, in timp ce alte tari din regiune, precum Ungaria sau Polonia au facut pasi semnificativi si decisivi catre viitor.

Un exemplu relevant. Ungaria a devenit, foarte rapid, cel mai mare exportator de baterii din Europa pentru masinile electrice, dupa ce a atras investitii de miliarde de euro. In plus, printr-un program de finantare europeana, semnat zilele trecute, 40.000 de maghiari se vor recalifica pentru a intra in industria bateriilor, in urmatorii patru ani.

In Romania, desi avem peste 500 de fabrici care activeaza in acest sector, investitiile au fost stimulate, in primul rand, de costul scazut cu forta de munca.

Avantajele competitive ale industriei romanesti din prezent - forta de munca bruta, ieftina, costuri operationale mici - s-ar putea ca in urmatorii 10 ani sa devina irelevante, pe fondul ,,revolutiei digitale’’ prin care trece industria auto.

Potrivit analistilor, pentru a ramane competitivi pe piata, este crucial ca si firmele romanesti, atat din zona productiei de masini cat si de subansamble, sa isi modernizeze rapid productia dar mai ales sa-si asigure un loc in lumea autovehiculelor care incorporeaza un nou tip de valoare adaugata si chiar noi modele de business.

O situatie similara este si in agricultura. Desi Romania are potentialul de a hrani mare parte din Europa, agricultura romaneasca ramane, in continuare, meteo-sensibila.

Potrivit datelor statistice, desi suntem in top 5 la nivel european ca suprafata arabila, dupa Franta, Spania, Germania si Polonia (7,2% din suprafata agricola utilizata in spatiul european este in Romania), valoarea adaugata bruta a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeana este de 4,6%.

Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finantarii, o reprezinta dimensiunea redusa a exploatatiilor agricole. Daca la noi in tara o ferma are in medie 3,7 hectare, in Bulgaria are 22 de hectare, iar in Cehia 130 de hectare. Potrivit datelor statistice, avem in Romania numai 526 de firme mari in sectorul agricol, cresterea animalelor si alimentatie.

Nici in domeniul energiei nu stam mai bine. Desi avem, in teorie, un mix energetic optim fata de alte tari, realitatea dovedeste faptul ca depindem in continuare de importurile de energie si gaze.

,,Daca nu ne focusam pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen si transport electric, in 10 ani vom deveni o economie depasita, necompetitiva, iar sanctiunile pentru poluare vor curge pe banda rulanta’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un exemplu concret - cel mai important producator de ingrasaminte utilizate de agricultura si industria romaneasca, Azomures din Targu Mures, a anuntat luni, 6 decembrie 2021, ca se confrunta cu o situatie exceptionala din cauza pretului foarte mare la energie, gaz natural si energie electrica. Acest lucru determina inceperea pregatirilor pentru oprirea temporara a activitatilor de productie.

Potrivit expertilor, fara masuri concrete, precum cele luate de tarile din regiune, vom pierde din competitivitatea economica. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilitatile economice se vor accentua.

,,Noi avem, de exemplu, sansa unica de a exploata gazele din Marea Neagra care, dincolo de faptul ca ne pot aduce independenta energetica, ar aduce investitii cumulate de pana la 16 miliarde dolari, ceea ce ar duce la crearea sau mentinerea a pana la 30.000 de locuri de munca, in medie, pe an, pe toata durata proiectelor, o contributie de pana la 71 miliarde dolari la productia nationala de bunuri si servicii si o contributie de pana la 26 miliarde dolari la bugetul de stat al Romaniei’’, explica Negrescu.

Potrivit informatiilor publice, zona eco­nomica romaneasca a Marii Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­tio­nal pen­tru urmatorii 20 de ani. Valoarea actualizata a zacamantului de gaz ar depasi 150 miliarde de euro.

Dincolo de gaze, de investitiile necesare in eolian, hidro si energia nucleara, Romania are zacaminte de uraniu si mai ales grafit, care pot aduce un avantaj competitiv in conditiile dezvoltarii spectaculoase a industriei bateriilor.

La final de august, Ministerul Economiei anunta ca s-au facut pasi pentru ”punerea Romaniei pe harta productiei de baterii”. Mai este mult pana acolo, dar ce anunta ministrul Economiei era ca licitatia internationala pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din Romania a fost incheiata de compania de stat Salrom.

”Din ultimele prospectiuni, zacamantul din cele doua exploatatii din zona Baia de Fier, Catalinu si Ungurelasu, ar ajunge pentru cateva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE”, spunea ministrul.

In ceea ce priveste uraniul, draftul Strategiei Energetice a Romaniei precizeaza ca ,,rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigura cererea de uraniu natural pentru functionarea a doua unitati nuclear-electrice pe toata durata de operare’’.

Romania se afla, in prezent, pe ultimul loc in Europa la capitolul investitiilor in tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, Romania nu a reusit sa acceseze decat 1,8 milioane de euro, in ultimii 6 ani, din cei 2,5 miliarde euro bani europeni.

 

Potrivit analistilor, mediul de business romanesc este necesar sa se orienteze catre economia circulara, optimizarea resurselor existente, catre o zona de energii curate pentru a dezvolta afaceri sustenabile si a beneficia de finantare la un nivel optim.

FMI estima recent, intr-un raport, ca exista, in prezent, mai mult de 1.500 de fonduri de investitii cu un „mandat explicit de sustenabilitate”, care au active de aproape 600 miliarde de dolari, in crestere de la aproximativ 200 de miliarde de dolari, in 2010.

,,Altfel spus, daca firmele romanesti isi doresc sa obtina, in urmatorii ani, finantari semnificative, la costuri reduse, focusul trebui sa fie pe astfel de proiecte sustenabile. Este o solutie optima, mai ales ca accesul firmelor romanesti la finantare, prin mecanismele bancare clasice, este greoi, birocratic si extrem de costisitor comparativ cu alte tari. Alternativa oferita de acest nou trend in finantarea business-ului poate fi o oportunitate de neratat’’, a declarat Adrian Negrescu.

Evan Papageorgiou, unul dintre autorii Raportului FMI si director adjunct in Departamentul de piata de capital al FMI, declara, de altfel, ca „constientizarea investitiilor durabile a crescut in ultimii ani, la fel si optiunile oferite investitorilor”. El a dat ca exemplu „obligatiunile verzi”, destinate sa finanteze proiecte de combatere a schimbarilor climatice sau de protejare a mediului.

,,Asistam la o schimbare in strategiile de investitii responsabile.Daca acum 10 ani, investitorii faceau investitii durabile, in principal, excluzand din portofoliile lor companii sau sectoare cum ar fi tutunul sau jocurile de noroc, in prezent, investitorii aloca din ce in ce mai multi bani companiilor cu rezultate bune pe probleme de mediu, eficienta energetica sau sociale’’, arata analiza.

Potrivit Comisiei Europene, nivelurile actuale de investitii nu sunt suficiente pentru a promova un sistem economic sustenabil din punct de vedere ecologic, care sa combata schimbarile climatice si epuizarea resurselor.

Pentru a finanta investitiile suplimentare in valoare de 180 de miliarde EUR necesare pentru a indeplini obiectivele asumate de UE pentru anul 2030 prin Acordul de la Paris, trebuie ca mai multe fluxuri de capital privat sa fie orientate catre investitii sustenabile.

Potrivit analizei Factory 4.0 & Frames, taxonomia investitiilor durabile, gandita cu scopul de a facilita investitiile sustenabile, compatibile cu o economie neutra din punct de vedere al impactului altfel negativ asupra climei si a mediului inconjurator, creeaza un ‘gold standard’ al investitiilor in proiecte inovatoare menite sa ajute accelerarea tranzitiei catre o economie cu zero emisii de carbon pana in 2050. Este o schema voluntara, care sa ghideze capitalul catre investitii pe termen lung in Uniunea Europeana, nu o obligativitate.

,,In prezent, se pun in miscare motoarele menite sa atraga capitalul in urmatorii 30 de ani si sa permita acestuia sa curga in directia agreata in cadrul Acordului de la Paris, acord ce a devenit prioritatea tuturor marilor economii mondiale (SUA, China, Japonia, Marea Britanie, UE). Romania trebuie sa se inscrie pe acest trend, daca isi doreste sa atraga capital investitional’’, a declarat Marius Haratau.

Ce pot face antreprenorii? In primul rand, trebuie sa isi revizuiasca afacerea din perspectiva sustenabilitatii (ESG), pe toti cei trei pilonii - pe zona de amprenta de carbon (Environment), in zona de impact pe care il are compania la nivel de societate (Social) si partea de guvernanta corporativa (Governance).

Al doilea lucru important este sa se informeze privind legislatia europeana aplicabila domeniului sau de activitate. Nu in ultimul rand, sa dezvolte colaborarea cu parteneri, inclusiv cei financiar-bancari, preocupati de cresterea sustenabilitatii.

Potrivit unui studiu ING realizat in colaborare cu compania Longitude (parte a grupului Financial Times), 72% dintre investitori au un apetit mai mare pentru portofolii de proiecte verzi si vor mai multa transparenta din partea companiilor cu privire la obiectivele lor de sustenabilitate in contextul post-pandemic. Totodata, aproape 60% din marile companii sustin ca isi accelereaza tranzitia catre o economie verde.

Ca urmare a pandemiei, 57% dintre companii si-au intensificat planurile de transformare sustenabila. Investitorii institutionali se asteapta sa vada mai multe proiecte ambitioase din partea companiilor, precum si date cantitative si indicatori de performanta clari pentru masurarea obiectivelor de sustenabilitate ale acestora.