Analistii Gartner au definit lista de 10 tendinte tehnologice strategice de top pe care organizatiile trebuie sa le exploreze in 2025. Acestea au fost prezentate in cadrul Gartner IT Symposium/Xpo si acopera imperativele si riscurile IA, noile frontiere ale informaticii si sinergia om-masina, urmarirea lor ajutandu-i pe liderii IT sa modeleze viitorul organizatiilor proprii prin inovatie responsabila si etica, au afirmat responsabilii organizatiei. 

Cea dintai tendinta este legata de caracterul de subordonare (de agent) al inteligentei artificiale (AI). Sistemele respective planifica si iau masuri in mod autonom pentru a indeplini obiectivele definite de utilizator. Inteligenta artificiala autentica ofera promisiunea unei forte de munca virtuale, care poate degreva omul de sarcini si spori productivitatea umana. Expertii Gartner preconizeaza ca, pana in 2028, cel putin 15% din deciziile legate de munca cotidiana vor fi luate in mod autonom prin intermediul AI. Capacitatile acestei tehnologii orientate catre obiective vor oferi sisteme software mai adaptabile, capabile sa indeplineasca o mare varietate de sarcini. Inteligenta artificiala are potentialul de a transpune in realitate obiectivul responsabililor informatici de a creste productivitatea in intreaga organizatie. Aceasta motivatie determina atat intreprinderile, cat si furnizorii sa exploreze, sa inoveze si sa stabileasca tehnologia si practicile necesare pentru a furniza aceasta agentie intr-un mod robust, sigur si demn de incredere. 

Cel de-al doilea trend este reprezentat de platformele de administrare AI, care fac parte din cadrul de managementul increderii, riscurilor si securitatii (TRiSM), ce permite organizatiilor sa gestioneze performanta legala, etica si operationala a sistemelor. Aceste solutii tehnologice au capacitatea de a crea, gestiona si aplica politici pentru utilizarea responsabila a AI, de a explica modul in care functioneaza sistemele si de a oferi transparenta pentru a crea incredere si responsabilitate. Specialistii Gartner preconizeaza ca, pana in 2028, organizatiile care implementeaza platforme cuprinzatoare de guvernanta a AI vor inregistra cu 40% mai putine incidente etice, comparativ cu cele care nu dispun de astfel de sisteme. 

In ceea ce priveste securitatea dezinformarii, aceasta reprezinta o categorie emergenta de tehnologie, care discerne in mod sistematic increderea si urmareste sa ofere sisteme metodologice pentru asigurarea integritatii, evaluarea autenticitatii, prevenirea impersonalizarii si urmarirea raspandirii informatiilor daunatoare. Pana in 2028, este de asteptat ca 50% dintre firme vor incepe sa adopte produse, servicii sau caracteristici concepute special pentru a aborda cazurile de utilizare a securitatii dezinformarii, fata de mai putin de 5% in prezent. Disponibilitatea extinsa si stadiul avansat al AI si al instrumentelor de invatare automata utilizate in scopuri imorale va creste numarul incidentelor de dezinformare care vizeaza intreprinderile. Daca acest lucru nu este controlat, dezinformarea poate cauza daune semnificative si de durata oricarei organizatii.

Referitor la criptografia postcuantica, aceasta ofera o protectie a datelor care este rezistenta la riscurile de decriptare prin calcul cuantic. Pe masura ce dezvoltarea calculului cuantic a progresat in ultimii ani, a devenit posibila in prezent renuntarea la mai multe tipuri de criptografie conventionala care sunt utilizate pe scara larga. Schimbarea metodelor de criptografie nu este misiune simpla, astfel incat organizatiile trebuie sa dispuna de un timp mai indelungat pentru a se pregati. Progresele in domeniul calculului cuantic vor face ca utilizarea criptografiei asimetrice conventionale sa devina nesigura.

Cea de-a cincea tendinta este inteligenta invizibila ambientala, facilitata de etichete si senzori inteligenti de mici dimensiuni si cu costuri foarte reduse, care vor permite urmarirea si detectarea pe scara larga, efectuata la preturi accesibile. Pe termen lung, inteligenta invizibila ambientala va permite o integrare mai profunda a detectiei si inteligentei in viata de zi cu zi. Pana in 2027, primele exemple de inteligenta invizibila ambientala se vor concentra pe rezolvarea unor probleme imediate, cum ar fi verificarea stocurilor in comertul cu amanuntul sau logistica produselor perisabile, permitand urmarirea si detectarea in timp real a obiectelor, pentru a imbunatati vizibilitatea si eficienta.

Pe pozitia a sasea se plaseaza calculul eficient din punct de vedere energetic. IT-ul are un impact asupra sustenabilitatii in multe planuri, iar in 2024 principalul considerent pentru majoritatea organizatiilor de profil este minimizarea amprentei de carbon. Aplicatiile de calcul intensiv, cum ar fi instruirea AI, simularea, optimizarea si redarea media, vor fi probabil cele care vor contribui cel mai mult la atingerea acestui obiectiv. Este de asteptat ca apara mai multe tehnologii noi de calcul, cum ar fi acceleratoarele optice, neuromorfice si a altor categorii specializate in realizarea de sarcini speciale, cum ar fi inteligenta artificiala si optimizarea, care vor consuma mult mai putina energie.

In prezent, continua sa apara noi paradigme de calcul, inclusiv unitati centrale de procesare, unitati grafice de procesare, circuite integrate specifice aplicatiilor, neuromorfe si paradigme clasice de calcul cuantic si optic. In ceea ce priveste calculul hibrid, ce constituie cea de-a saptea tendinta, combina diferite mecanisme de calcul, stocare si retea pentru a rezolva problemele curente. Aceasta metoda ajuta organizatiile sa exploreze si sa rezolve probleme care sustin tehnologiile, cum ar fi inteligenta artificiala, sa functioneze dincolo de limitele  actuale. Calculul hibrid va fi utilizat pentru a crea medii de inovare transformatoare extrem de eficiente, care functioneaza mai eficient decat cele conventionale.

Pe locul al optulea se afla calculul spatial, ce imbunatateste digital lumea fizica cu ajutorul unor tehnologii precum realitatea augmentata si cea virtuala. Acesta este urmatorul nivel de interactiune intre experientele fizice si virtuale. Utilizarea calculului spatial va creste eficienta organizatiilor in urmatorii cinci pana la sapte ani prin fluxuri de lucru rationalizate si colaborare imbunatatita. In perioada imediat urmatoare informatica spatiala va creste pana la o valoare de 1.700 miliarde USD trilioane de dolari, fata de 110 miliarde de dolari, in 2023.

Penultimul trend se afla robotii multifunctionali, constituind masini ce au capacitatea de a indeplini mai mult decat o sarcina si inlocuiesc robotii cu sarcini specifice, proiectati in mod personalizat pentru a realiza actiuni repetitive. Functionalitatea acestor noi roboti imbunatateste eficienta si ofera un castig mai rapid. Robotii multifunctionali sunt proiectati sa colaboreze strans cu oameni, ceea ce va permite o implementare rapida si o masurabilitate facila. Astfel, pana in 2030, 80% dintre oameni se vor angaja zilnic in colaborari directe cu roboti inteligenti, fata de mai putin de 10%, cat o fac in prezent.

In fine, imbunatatirea neurologica este procedura prin care sunt sporite capacitatile cognitive ale oamenilor cu ajutorul tehnologiilor care decodifica activitatea cerebrala. Aceasta metoda implica ”citirea” unei persoane utilizand interfete unidirectionale sau bidirectionale (BBMI) creier-masina. Sistemul are un potential urias in trei domenii principale: augmentarea competentelor umane, marketingul de noua generatie si performanta. Imbunatatirea neurologica va spori capacitatile cognitive, va permite companiilor sa stie ce gandesc si simt consumatorii si va spori capacitatile neuronale umane, pentru a optimiza rezultatele muncii lor. Pana in 2030, este de asteptat ca 30% dintre lucratorii din domeniile analizei si utilizarii informatiilor vor beneficia de astfel de interventii si vor deveni dependenti de BBMI, ceea ce va reprezenta o conditie obligatorie pentru a ramane relevanti odata cu cresterea utilizarii AI la locul de munca.