Vorbitorii care au urmat la pupitru (Sergiu Sarlea, director tehnic si Iulia Gindila, inginer software - Bosch Rexroth, Leonard Girend, System Sales Engineer & Project Manager - IFM Electronic, Catalin Lepinzean, Business Development Manager - Phoenix Contact, Norbert Sebesi, Sales Manager - Kuka Ungaria, Ioan Barburas, Regional Sales Coordinator - EPLAN Software & Service; Laurentiu Nae, cofondator - Digital Twin) au abordat o paleta larga de subiecte, dintre acestea remarcandu-se: de la concept la solutii accesibile, IO Link - pasi simpli in Industry 4.0, securitate cibernetica si automatizare in fabrica viitorului, Industry 4.0 - revolutie in robotica, optimizarea costurilor si eficientizarea proceselor de inginerie complexe, realizarea potentialului prin digitalizarea productiei etc. In a doua parte a seminarului, cei prezenti au luat parte la sapte ateliere cu temele: audit digitalizare si strategie; de la concept la solutii accesibile; mentenanta predictiva; imbunatatirea proceselor; robotica; securitate cibernetica si automatizare; proiectarea produselor si simularea proceselor de productie (CNC/ Roboti/ PLC - controlere programabile).

 

In cadrul aceleiasi reuniuni, oficialii Academiei Industriale au prezentat rezultatele unui studiu realizat recent de Cult Market Research, in colaborare cu Academia Industriala, ce indica faptul ca, desi constienti de importanta implementarii unor schimbari majore in perioada imediat urmatoare, jumatate dintre managerii locali nu au identificat inca resursele necesare pentru suportul unor astfel de actiuni. Problema este deosebit de serioasa, intrucat este tot mai clar ca nu exista alternativa la digitalizare, iar firmele care vor demonstra pasivitate din acest punct de vedere vor intampina mari probleme in viitor. Concluzia studiului este ca intreaga paradigma a afacerilor este in plin proces de transformare, iar adaptarea rapida si raspunsul precis la noile exigente constituie deja cerinte obligatorii. Cercetarea arata ca, pornind de la principiile celei de-a patra revolutii industriale (ce le succeda pe cele care au vizat, pe rand, mecanizarea, productia de masa si automatizarea) si care pot fi rezumate la interconectare, transparenta informatiilor, asistenta tehnica si decizii descentralizate, se poate afirma ca, in esenta, actualmente are loc o veritabila fuziune intre lumea reala si cea digitala. In prezent, exista noua tehnologii care transforma industria, iar acestea sunt: automatizarea, big data & analytics (colectarea si analiza datelor provenite dintr-o multitudine de surse), simularea realitatii, integrarea sistemelor, Internet of Things (IoT), securitatea cibernetica, serviciile cloud, printarea tridimensionala si realitatea augmentata. O succinta analiza SWOT a paradigmei digitale ce defineste Industry 4.0 releva, la capitolul avantaje, o serie de elemente, cum ar fi cresterea competitivitatii companiilor care se aliniaza la noile concepte, executia tranzactiilor in timp real, dezvoltarea facila prin adaugarea de noi protocoale si procese, imbunatatirea managementului resurselor, extinderea serviciilor si asigurarea unui echilibru intre viata profesionala si cea familiala. Desigur, exista si provocari ce ar trebui solutionate in perioada urmatoare, cele mai relevante fiind constituite de securitatea datelor, abilitatile - precare inca - ale resursei umane, nivelul ridicat al investitiilor necesare implementarii, costurile sporite de intretinere, prejudecatile oamenilor si dezvoltarea insuficienta a retelelor de comunicare, mai ales in mediul rural.

 

Specialistii Cult Market Research au elaborat un chestionar specializat care a fost diseminat catre 300 de reprezentanti ai unor diverse ramuri industriale din domeniile alimentar, textil, de prelucrare a lemnului, fabricare a masinilor si utilajelor, a maselor plastice etc. In urma procesarii raspunsurilor primite, s-au detasat cateva concluzii interesante. Astfel, pentru doua treimi dintre managerii companiilor selectate, digitalizarea constituie o prioritate de data relativ recenta, care a inceput sa se contureze in ultimii trei ani. In Romania intregul proces se afla inca intr-o faza incipienta, cele mai avansate domenii fiind planificarea, productia si controlul operatiunilor. Din pacate, administrarea organizatiei si suportul in formarea deciziilor nu constituie inca prioritati in procesul de digitalizare, iar cea mai stringenta problema este legata de lipsa resursei umane corespunzator calificate. Desi constientizeaza avantajele asigurate de noua revolutie, in doar 44% dintre cazuri managementul superior ofera suportul necesar implementarii, in vreme ce numai o treime dintre firme detin infrastructura si bugetele necesare demararii operatiunilor. Practic, sumele disponibilizate in directia respectiva nu depasesc 6% din totalul bugetelor de cheltuieli. O alta lacuna vizibila este cea din domeniul responsabilitatii, neexistand inca in organigrama firmelor angajati care sa se ocupe exclusiv de acest proces. Desigur, la nivel de intentie, situatia este substantial mai buna, cel putin declarativ 97% dintre administratorii intervievati intetionand sa demareze proceduri concrete de digitalizare in urmatorii trei ani (insa, cu accent pe cele trei segmente de activitate mentionate anterior si ignorand in continuare necesitatea adaptarii proceselor de decizie la noua paradigma). De asemenea, in mod oarecum firesc, companiile de mai mari dimensiuni isi propun bugete superioare pentru atingerea obiectivelor stabilite, situatie explicabila prin forta financiara mai mare pe care acestea o au si a recentelor probleme intampinate pe piata muncii. Avantajele firmelor mici rezida insa in interesul superior pe care acestea il manifesta in ceea ce priveste digitalizarea proceselor de administratie.

 

Analizand mai profund rezultatele studiului, se poate observa ca, intr-o proportie covarsitoare, de peste 70%, managerii considera ca principalele aspecte legate de digitalizare sunt: optimizarea proceselor, colectarea si analiza datelor, automatizarea proceselor si interconectarea dispozitivelor in retele. Practic, scorurile inregistrate de fiecare dintre elementele mentionate anterior (pe o scara de la 1 la 5) au fost aproape in totalitate peste 4, indiferent de tipul companiei analizate sau de regiunea in care aceasta isi deruleaza operatiunile. Se pare ca, in prezent, in mod natural, la nivelul Romaniei, cel mai digitalizat segment este cel al planificarii. La polul opus se plaseaza implementarea suportului inteligent in procesul decizional, din pacate majoritatea companiilor prezentand intarzieri din acest punct de vedere. Daca se cerceteaza cauzele pentru care tehnologiile smart au fost deja implementate, rezulta ca 82% dintre manageri isi doresc o mai buna urmarire a proceselor, 79% vor sa imbunatateasca in mod net eficienta acestora, un procent similar urmareste reducerea timpilor de lucru, iar 78% au in vedere optimizarea operatiunilor. Cele mai multe dintre argumentele mentionate anterior au fost identificate de adminstratorii firmelor cu mai mult de 1.000 de angajati. Daca este incurajator faptul ca 88% dintre companii considera digitalizarea ca o prioritate (pe un termen mai scurt sau mai lung, ce variaza intre 1 si 5 ani), este totusi destul de ingrijorator ca exista agenti economici (circa 12% din total) ce ignora complet aceasta alternativa. O dovada a nivelului incipient la care se afla actualmente intregul proces este si aceea ca la nivelul a 47% dintre societati nu este inca desemnat/angajat un responsabil cu procesul de digitalizare a organizatiei.

 

Expertii Academiei Industriale afirma ca, pentru identificarea celor mai bune strategii de digitalizare, este foarte importanta analiza atenta a profilului companiei, cu mentiunea ca, indiferent de valoarea acestei variabile, beneficii majore pot fi obtinute cu conditia unei gestionari realiste si rationale a intregului proces de implementare. In realitate, profilul firmei (dat de domeniul de specializare, amploarea operatiunilor - cifra de afaceri si numarul de angajati) determina accesul diferentiat la resurse, tipul prioritatilor si nevoile etc., iar toate acestea duc la definirea unor cai diferite de abordare. Pentru companiile de mici dimensiuni sau cele din categoria start-up, de exemplu, digitalizarea nu constituie o prioritate absoluta, fiind mai degraba necesare masuri pentru asigurarea stabilitatii financiare a firmei. Totusi, in paralel, se pot aplica masuri de digitalizare pentru a nu pierde contactul cu dezvoltarea tehnologica si a asigura o baza solida in viitor, pe care sa se edifice structurile specifice Industry 4.0. Aceste entitati beneficiaza de resurse limitate, impedimentul respectiv putand fi gestionat doar printr-un management eficient al acestora. Un domeniu obligatoriu de avut in vedere este insa cel al securitatii datelor, unde investitiile sunt obligatorii. Recomandarea generala in cazul respectiv este cea a adoptarii politicii pasilor mici. In ceea ce priveste companiile mari, problemele sunt date de standardele mai exigente si bazele mai ridicate de raportare, astfel incat prioritatea majora este aceea de implementare a noilor tehnologii (robotizare, inclusiv colaborativa, servicii cloud, big data). De asemenea, se impune depasirea obstacolelor date de lipsa fortei calificate de munca, problema ce poate presupune, printre altele, realizarea de investitii pentru specializarea personalului existent si aplicarea de masuri concrete in scopul retentiei angajatilor cu un nivel ridicat de pregatire profesionala.