Ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a anuntat ca obiectivele care sunt finalizate in proportie de minimum 80%, printre care Cazinoul din Constanta, Academia de Muzica din Cluj, sediul Tribunalului si Judecatoriei Alexandria si Spitalul din Sinaia, vor fi finantate pentru a fi finalizate in 2025. Guvernul a aprobat, in acest sens, o hotarare privind stabilirea criteriilor de prioritizare pentru proiectele de investitii finantate prin Programul national de constructii de interes public sau social (PNCIPS), derulate in anul 2025 de catre Compania Nationala de Investitii (CNI).

"In ceea ce priveste hotararea de guvern referitoare la implementarea PNCIPS, care se deruleaza prin CNI, (...) sunt introduse mecanisme de predictibilitate pe domenii de lucrari pe care le gestioneaza CNI. Acest mecanism ne asigura finantare pe 2025 ca toate investitiile care astazi sunt cu grad de executie de minim 80% si se deruleaza prin CNI sa poata fi finantate si finalizate in 2025. Deci, avem pe aceste criterii de prioritizare toti banii necesari in buget sa terminam toate lucrarile care au grad de executie de minim 80% si, sigur, restul bugetului va fi alocat pentru investitiile care au un grad de executie mai redus", a precizat Cseke Attila, dupa sedinta de guvern, citat de Agerpres.

Ministrul a spus ca sunt mai multe obiective in procedura de receptie finala., printre care se afla Cazinoul din Constanta, noul ansamblu pentru Academia de Muzica din Cluj, caminele studentesti ale Universitatii de Vest din Timisoara si al Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu Mures, sediul Tribunalului si Judecatoriei Alexandria, precum si spitalul nou de la Sinaia.

"Toate acestea, in afara de Cazinou, care este o reabilitare ampla, sunt investitii noi derulate in ultimii ani. Este asigurata finantarea lor, astfel incat in 2025 acestea sa poata fi predate beneficiarilor", a adaugat ministrul.

La acest program este prevazut ca plata sa se faca intre zilele de 15 si 17 ale lunii.

"Exista un mecanism care asigura flexibilizarea utilizarii resurselor financiare, in sensul in care daca intre diverse domenii raman fonduri disponibile de pe o luna la alta, ele vor putea fi preluate astfel incat sa asiguram finantarea investitiilor care sunt in curs", a adaugat Cseke Attila.

 

 

Potrivit unui comunicat al Guvernului, hotararea aprobata prevede ca proiectele de investitii derulate prin PNCIPS de catre CNI vor fi finantate in cursul acestui an in functie de doua criterii: domeniul in care sunt incadrate si stadiul de realizare.

"Vor avea prioritate la finantare investitiile cu stadiu fizic avansat de implementare, incadrate in domeniile investitii semnificative, educatie, sanatate, lucrari de prima urgenta, drumuri de interes local si judetean, sisteme de alimentare cu apa si canalizare, obiective de interes public si social", se precizeaza in comunicat.

Din categoria investitiilor semnificative fac parte 29 de proiecte de investitii derulate de CNI, intre care: construirea spitalului orasenesc Sinaia, a unui camin studentesc la Universitatea de Vest Timisoara, dar si stadioanele "Gheorghe Hagi" din Constanta si "Nicolae Dobrin" din Pitesti.

Alte 190 de proiecte de investitii - reabilitare si/sau restaurare, dotare scoli, licee si universitati, construire camine studentesti - sunt in domeniul educatiei.

Alte 115 proiecte sunt in domeniul sanatatii - construirea unor noi corpuri de cladire, precum la Calarasi, Alexandria, Miercurea Ciuc, reabilitarea, consolidarea si extinderea unor unitati sanitare la Mangalia, Valcea, Galati.

In portofoliul CNI sunt si alte 190 de proiecte de interes public si social, dar si consolidarea si restaurarea Cazinoului din Constanta.

Prioritizarea finantarii investitiilor se va face, potrivit actului normativ, pe criterii clare, transparente si echitabile, mai precizeaza Guvernul.

 

 

 Buget record pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic

Ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a facut un apel catre autoritatile locale, inclusiv din Gorj si Bucuresti, sa intocmeasca documentatia necesara pentru incheierea contractelor de finantare a lucrarilor de consolidare a cladirilor aflate in risc seismic, precizand ca alocarile in 2025 pentru acest domeniu sunt "record, nemaiintalnit" si ca, personal, este nemultumit de stadiul acestor contracte.

Oficialul a precizat ca sunt doar 110 contracte de finantare incheiate la nivel national pentru lucrari de consolidare de risc seismic si trebuie sa fie mult mai multe.

Ministrul a spus, dupa sedinta de guvern de joi, ca in judetul Gorj sunt sapte obiective - cinci scoli si doua institutii in domeniul culturii - care trebuie consolidate, fiind cu risc seismic, si nu au documentatia pentru a putea fi incheiat contractul de finantare. Doar doua obiective au documentatia completa.

"As vrea sa fac in continuare un apel ferm catre autoritatile locale. Statul roman a creat patru programe de investitii pentru consolidare de risc seismic in 2022 si 2023. Din 2025, bugetul alocat pentru aceste patru programe de investitii este un buget record, nemaiintalnit in anii anteriori, si este un program prioritizat la nivelul Guvernului si la nivelul Ministerului Dezvoltarii. Ceea ce inseamna ca putem incheia contracte de finantare in valoare de 7,5 miliarde lei, vorbim de 1,5 miliarde de euro numai pe consolidare de risc seismic si numai in 2025 si putem efectua plati de peste 800 de milioane de lei pentru lucrari executate. Sunt create toate premisele institutionale pentru ca acest program de investitii cunoscut de autoritati locale sa poata fi derulat cu succes. Ramane o singura necunoscuta, cel putin pana acum, si anume implicarea maxima care trebuie sa vina din partea autoritatilor care sunt beneficiarii acestui program si care trebuie sa vina cu aceste documentatii", a explicat ministrul.

Potrivit lui Cseke Attila, in prezent sunt doar 110 contracte de finantare incheiate la nivel national pentru lucrari de consolidare de risc seismic.

"Trebuie sa avem mult mai multe, dar aici depinde de cei care sunt beneficiari, autoritatile administratiei publice locale. Inclusiv pe blocurile de locuinte, autoritatile locale sunt cele care vin cu documentatia", a mai precizat Cseke Attila.

 

 

 Ministrul se declara nemultumit de stadiul de contractare

El a mentionat ca din aceste 110 contracte, doar 15 au fost incheiate in Bucuresti. "Sunt 110 contracte de finantare incheiate, din care in Bucuresti - care este capitala - care se situeaza, din pacate, printre primele 10 capitale din lume expuse riscului seismic - avem doar 15 contracte si aici primariile de sector si Primaria Municipiului Bucuresti trebuie sa intensifice documentatia, astfel incat pe un buget record pe care il avem in 2025 pe aceste programe sa putem sa contactam si sa inceapa lucrarile", a adaugat ministrul.

Cseke Attila a aratat ca a comunicat in acest sens cu primarii, mentionand ca, personal, este nemultumit de stadiul contractelor de finantare.

"Aceasta comunicare a avut loc. De la inceputul acestui mandat, am vorbit de doua programe guvernamentale prioritizate, atat la nivel guvernamental, cat si la nivelul Ministerului Dezvoltarii: programul guvernamental de crese «Sfanta Ana», care este o prioritate pentru Guvern, si aceste programe de investitii pe risc seismic. Cred ca a aflat toata lumea de aceste programe. Evident, aici sunt niste proceduri tehnice, pentru ca aceste documentatii tehnice nu se pot produce de pe o zi pe alta. Dar, daca vreti un punct de vedere mai personal, eu sunt nemultumit de stadiul contactelor de finantare, pentru ca aceste legi, aceste programe sunt create din 2022, 2023, contractele de finantare puteau fi incheiate intr-un numar mult mai mare. Trebuie acordata prioritate atat la Bucuresti, cat si in celelalte unitati administrativ-teritoriale", a mai aratat ministrul.

Depunerea cererilor de finantare se desfasoara in regim permanent, asigurand accesibilitate tuturor beneficiarilor, iar, pentru urgentarea lucrarilor de consolidare a cladirilor din sistemele de invatamant si sanatate, procedura de derulare a investitiilor a fost simplificata. Ministerul Dezvoltarii a elaborat si o harta interactiva prin care unitatile administrativ-teritoriale pot verifica daca sunt eligibile pentru a primi finantare.