In Romania, capacitatea infrastructurii de protectie impotriva inundatiilor este afectata semnificativ atat in ceea ce priveste prevenirea riscului de inundatii, cat si in perspectiva limitarii efectelor produse de acestea pe teritoriul tarii, releva un audit al performantei realizat de Curtea de Conturi la entitatile responsabile cu gestionarea riscului la inundatii. Potrivit datelor analizate de auditorii publici externi, sistemul de protectie impotriva inundatiilor nu este complet functional din cauza insuficientei resurselor financiare, umane si materiale alocate. Aceasta situatie a condus in timp la o intretinere necorespunzatoare a infrastructurii pentru protectia impotriva inundatiilor, precum si la nefinalizarea unor obiective de investitii incepute in urma chiar si cu 30 de ani.

Misiunea de audit al performantei a urmarit evaluarea eficientei si eficacitatii programelor, actiunilor si masurilor intreprinse pentru prevenirea riscului de inundatii, raspunsul si refacerea dupa efectele produse de acestea pe teritoriul Romaniei, in perioada 2014-2021. In cadrul misiunii a fost analizat modul in care Ministerul Mediului Apelor si Padurilor, in calitate de autoritate responsabila cu rol principal, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, in calitate de autoritati responsabile cu rol secundar si Agentia Nationala „Apele Romane” si-au desfasurat activitatea potrivit responsabilitatilor specifice in domeniul managementului riscului la inundatii.

Conform raportului de audit, mai mult de jumatate din cele 2013 baraje existente la nivel national functioneaza fara autorizatie (809) sau au autorizatia de functionare in conditii de siguranta expirata (221). Inexistenta unei autorizatii de functionare in conditii de siguranta nu implica si avarierea implicita a acestor lucrari in cazul unor inundatii, procesul de autorizare/reautorizare fiind unul continuu, insa barajele care nu beneficiaza de lucrari de intretinere si reparatii, aflate intr-o stare accentuata de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice pot reprezenta pericol la viituri, in functie de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra sigurantei populatiei si bunurilor din zona.

In cazul digurilor de aparare impotriva inundatiilor nu exista nicio autorizatie de functionare in conditii de siguranta, una dintre cauze fiind lipsa atestarii expertilor care sa evalueze starea de siguranta in exploatare a acestora.

De altfel, lipsa acuta de specialisti in domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicarii, conformarii si respectarii in integralitate a masurilor si responsabilitatilor privind evaluarea starii de siguranta in exploatare, verificarea respectarii exigentelor de performanta referitoare la siguranta si comportarea in timp a constructiilor.

In domeniul elaborarii si omogenizarii normelor privind asezarile umane, inclusiv pentru zonele expuse la inundatii, au fost intreprinse actiuni semnificative, insa activitatea privind verificarea modului de respectare a acestor norme este afectata de numarul redus de personal cu atributii de control in acest domeniu.

Valorificarea hartilor de hazard si de risc la inundatii la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, prin includerea in documentatia de amenajare a teritoriului, in scopul adoptarii unor categorii de masuri pentru managementul riscului la inundatii nu este una eficienta. Numai 438 de unitati administrativ-teritoriale au finalizat aceste demersuri importante in vederea respectarii regimului de constructii in zonele inundabile si evitarii constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale sau economice in zonele potential inundabile, astfel incat sa se previna pagubele potentiale generate de inundatii.

In ceea ce priveste interventia in timpul inundatiilor, auditul a retinut ca, la nivelul entitatilor auditate este organizat sistemul de management al situatiilor de urgenta si se asigura coordonarea tehnica de specialitate a actiunilor operative la nivel national. Cu toate acestea, pot interveni dificultati in ceea ce priveste operationalizarea acestor sisteme generate fie de inexistenta unei infrastructuri eficiente privind comunicarea interna si interinstitutionala, fie de colaborarea defectuoasa intre autoritati. Un rol esential in asigurarea activitatilor specifice si functionarea sistemului de management al situatiilor de urgenta in conditii de eficacitate il reprezinta personalul specializat in domeniu, insuficienta acestuia sau gestionarea unor sarcini multiple putand crea dificultati in derularea operatiunilor aferente unor inundatii de amploare. In cadrul auditului s-a constatat faptul ca entitatile auditate se confrunta cu o lipsa acuta de personal specializat (din domeniile hidrotehnic/constructii, personal de control, personal operativ), in stransa corelatie cu numarul obiectivelor si complexitatea masurilor de intreprins.

Procesul de evaluare a efectelor inundatiilor se bazeaza pe informatiile transmise de catre comitetele locale pentru situatii de urgenta si de ceilalti detinatori de lucrari. O comunicare greoaie cu autoritatile locale sau cu celelalte institutii cu responsabilitati pe domenii de competenta poate conduce la imposibilitatea evaluarii pagubelor intr-un timp util care sa permita masuri urgente de refacere si reabilitare.

In perioada 2014-2021 au fost centralizate pagube produse de evenimente hidro-meteorologice periculoase in suma totala de 8.847.974,76 mii lei. Potrivit auditului, lipsa unei metodologii unitare la nivel national, de evaluare a pagubelor in urma producerii unor situatii de urgenta, conduce la posibilitatea ca valoarea financiara totala a pagubelor sa nu reflecte realitatea, cu implicatii in valoarea sumelor alocate de Guvern din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului si din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.

Dintre recomandarile formulate de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit al performantei mentionam:

- Analiza si redimensionarea, daca este cazul, a structurilor de personal in stransa corelatie cu complexitatea masurilor, actiunilor si tintelor stabilite in cuprinsul Planului de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii;

- Actualizarea cadrului legal;

- Intensificarea actiunilor de prevenire si pregatire a autoritatilor si populatiei;

- Asigurarea de resurse financiare adecvate si oportune pentru investitiile in sistemul de aparare impotriva inundatiilor.