In calitate de organism tehnic al CNAIR, CESTRIN raspunde solicitarilor CNAIR si se implica, doar la solicitare, la nivelul oricarui proiect aflat in etapa de pregatire sau executie. Ca gestionar al bazelor de date tehnice, programelor de management al structurilor rutiere si poduri, modelului de transport etc., CESTRIN desfasoara o serie de activitati recurente necesare actualizarii si optimizarii acestora. In cadrul Laboratorului, prin echipamentele sale unice, Centrul presteaza servicii si teste rutiere distructive/ nedistructive pentru terti si CNAIR, iar prin proprii specialisti desfasoara activitati de cercetare.

 

CESTRIN este unica structura care poate sa coordoneze Recensamantul General al Circulatiei Rutiere din Romania. Aceasta activitate este complexa si se desfasoara la nivelul intregii tari, prin colectarea datelor de trafic atat de pe reteaua de drumuri administrate de CNAIR SA (A, DEx, DN), cat si pe drumurile judetene si comunale. Pentru o mai buna acuratete si eficientizare a realizarii Recensamantului General al Circulatiei Rutiere, CESTRIN are in administrare o retea de contoare de trafic formata din 218 contoare de tip clasificator si clasificator cu cantarire dinamica din mers si 324 contoare de trafic de tip totalizator, care in total acopera aproximativ 60% din reteaua de drumuri nationale aflate in administrarea CNAIR SA. CESTRIN asigura buna functionare a retelei de contoare de trafic si prelucreaza datele de trafic inregistrate de acestia. In cadrul activitatilor de cercetare din cadrul CESTRIN, a fost dezvoltat un nou tip de contor clasificator cu o calitate mult mai buna a valorilor inregistrate si costuri semnificativ mai reduse decat echipamentele existente.

Recensamantul de trafic este cel mai important si consistent proces de colectare a datelor privind mobilitatea rutiera in Romania. Pregatirile pentru realizarea recensamantului 2026 sunt deja in desfasurare. CESTRIN deja coordoneaza activitati de:

• elaborare si avizare a noilor instructiuni tehnice privind modul de realizare a recensamantului, pentru a reflecta cele mai recente standarde internationale;

• stabilire a calendarului de desfasurare a masuratorilor de trafic, impreuna cu structurile teritoriale ale CNAIR;

• centralizare si verificare a celor peste 3.000 de sectoare de recensamant de pe intreaga retea nationala de drumuri, inclusiv drumuri judetene si comunale;

• organizare a procedurilor operationale, contractarea resurselor necesare si pregatirea infrastructurii IT de prelucrare a datelor.

 

In paralel cu recensamantul, CESTRIN pregateste cadrul operational pentru realizarea Anchetelor Origine - Destinatie, care vor oferi informatii privind relatiile de deplasare reteaua principala de drumuri. Acestea completeaza datele de trafic cantitative prin informatii calitative despre motivele si tipologia calatoriilor (naveta, tranzit, marfa, turism etc.).

Doar prin recensamantul general de trafic si anchetele Origine - Destinatie se poate actualiza Modelul National de Transport Rutier gestionat de CESTRIN. 

 

Modelul National de Transport dezvoltat de CESTRIN este, in prezent, singurul instrument valid si utilizabil in elaborarea strategiilor nationale de dezvoltare a infrastructurii rutiere in Romania, instrument validat inclusiv de Consultantul Comisiei Europene - JASPERS. Modelul de transport este utilizat pentru toate proiectele aflate in pregatire (elaborare SF, reactualizare SF sau PT):

• cereri de finantare fonduri europene;

• elaborarea Analizelor Cost-Beneficiu (ACB);

• modelarea impactului proiectelor rutiere;

• prioritizarea investitiilor pe criterii de performanta.

In cadrul acestui proiect, CESTRIN lucreaza, in prezent, la completarea retelei de transport, pentru a reflecta modificarile recente ale infrastructurii si, in paralel, dezvolta noi metode de calcul pentru coeficientii de evolutie a cererii de transport, esentiali in prognozarea scenariilor de evolutie in timp a traficului. De asemenea, specialistii fac tranzitia de la o zonificare regionala la una locala, cu o densificare a zonelor analizate, ceea ce va permite simulari mai precise in mediul urban si periurban si actualizeaza unii parametri de calcul necesari in cadrul analizelor de sustenabilitate/ rentabilitate a investitiilor, respectiv a costurilor de operare in functie de evolutia preturilor la combustibili, taxe, intretinere etc.

Modelul integreaza peste 120 de proiecte de infrastructura (autostrazi, drumuri expres, variante de ocolire, modernizari), inclusiv din reteaua TEN-T Core si Comprehensive, fiind un instrument indispensabil in procesul de planificare, gestionare si sustinere la finantare a investitiilor in infrastructura rutiera majora.

 

Un alt proiect major este crearea si actualizarea Bazei de Date Tehnice Rutiere, care reuneste informatii de inventar, detaliate, despre infrastructura fizica: semnalizare rutiera, marcaje, parapete, elemente de siguranta etc. Aceasta Baza de Date Tehnica Rutiera (BDTR) este completata/ actualizata cu ajutorul unor echipamente care inglobeaza ultimele tehnologii in domeniu, echipamente caracterizate si printr-un randament foarte ridicat (camere, scannere, georadar etc.). Aceste echipamente deja exista si sunt achizitionate prin fonduri europene nerambursabile. De asemenea, baza de date este complet digitalizata si georeferentiata, fiind integrata intr-o platforma GIS de ultima generatie si este accesibila administratorului printr-un click. Totodata, aceasta baza de date este gestionata de un personal minim posibil prin includerea in procesul de actualizare si completare cu date a personalului CNAIR din teritoriu prin intermediul unui portal si al unor licente de utilizare soft GIS transmise in teritoriu. Practic, personalul din teritoriu nu se mai deplaseaza in teren cu un pix si o hartie, ci cu o tableta sau un telefon de serviciu cu care poate accesa portalul GIS de la CESTRIN.

BDTR reprezinta o contributie foarte importanta si foarte consistenta a CESTRIN in procesul de digitalizare demarat pentru administratorul CNAIR si permite interogare, analize si testare de strategii. Prin includerea unor algoritmi de proiectare se pot implementa veritabile instrumente de management si gestiune a intregului patrimoniu al CNAIR.

Se identifica astfel si prin digitalizarea bazei de date tehnice rutiere o importanta deosebita a CESTRIN pentru CNAIR. CESTRIN asigura pentru CNAIR pastrarea contactului acestuia cu tehnologiile de ultima generatie si cu ultimele tendinte in domeniu rutier privind asigurarea calitatii si durabilitatii lucrarilor de constructii, plecand de la etapa de proiectare si executie si pana la intretinerea drumurilor.

 

CESTRIN, in calitate de gestionar al Sistemului de management pentru structuri rutiere si poduri, desfasoara activitati de evaluare sistematica si periodica a starii tehnice a drumurilor si podurilor, utilizand metode moderne de inspectie si echipamente de inalta precizie. Utilizarea acestor echipamente a facut posibila derularea acestor activitatii cu un personal minim posibil. Scopul acestor activitati este acela de a actualiza permanent informatia pe care se bazeaza algoritmul decizional.

Sistemul de Management al Drumurilor (PMS - Pavement Management System) de tip LongLifeRoad (L2R), bazat pe tehnologia GIS si implementat la nivel national de catre CESTRIN, este un instrument performant care permite managementul structurilor rutiere si intretinerea corespunzatoare a drumurilor. PMS-ul identifica si planifica lucrarile de intretinere si reparatie, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. PMS reprezinta singura modalitate prin care, in mod obiectiv, se poate realiza o planificare a lucrarilor de ranforsare/ intretinere/ reparatie, dar si o alocare optimizata a bugetului lucrarilor de intretinere pe baza unor criterii de performanta alese de catre administrator.

Sistemul de Management al Podurilor (BMS - Bridge Management System) este un sistem informatic specializat, conceput in cadrul CESTRIN pentru a asigura o gestionare eficienta a lucrarilor de arta, pe criterii de siguranta, exploatare optimizata, precum si decizii rapide de interventie/ preventive. Acest sistem monitorizeaza starea tehnica a lucrarilor de arta (poduri, viaducte, pasaje etc.), prin colectarea, centralizarea si analiza datelor tehnice relevante. Pe baza informatiilor colectate din teren anual si a analizei principalilor indicatori de stare tehnica rezultati din prelucrarea datelor culese din teren, se emit Rapoarte tehnice, Note de constatare, precum si propuneri de prioritizare a lucrarilor de interventie la poduri, toate activitatile specifice managementului podurilor la nivel national.

Aceste sisteme:

• colecteaza si interpreteaza date despre starea tehnica a drumurilor si podurilor;

• permit simularea scenariilor de intretinere si modernizare;

• sprijina deciziile privind alocarea bugetelor pe principii obiective, in functie de evolutia degradarilor si de nivelul de trafic;

• utilizarea de softuri si echipamente de inalta tehnologie a condus la posibilitatea gestionarii BMS printr-un personal minim posibil;

• genereaza tendinte si prognoze privind durata de viata a infrastructurii, in functie de nivelul interventiilor.

Rapoartele tehnice privind starea de degradare a infrastructurii rutiere elaborate de catre CESTRIN pentru proiectele in derulare/ propuse in cadrul CNAIR, reprezinta documente esentiale atat in accesarea de fonduri externe, cat si in fundamentarea deciziilor pentru stabilirea programelor de intretinere si reabilitare. In acest sens, CESTRIN utilizeaza echipamente moderne, respectiv sistemul Automatic Crack Detection (ACD), care detecteaza automat tipurile de degradari existente pe suprafata drumurilor. 

 

In calitatea sa de laborator national, acreditat si autorizat, Laboratorul CNAIR - CESTRIN furnizeaza servicii de testare a materialelor si lucrarilor puse in opera pe reteaua nationala atat pentru CNAIR si subunitatile acesteia, cat si pentru clientii interesati de calitatea lucrarilor si evitarea riscurilor aparitiei degradarilor la lucrarile executate. Prin activitatile laboratorului au fost realizate verificari ale calitatii materialelor, a mixturilor asfaltice, a marcajelor rutiere, aplicate pe drumuri nationale si autostrazi pentru diverse sectoare/ tipuri de infrastructura, tipuri de materiale si diversi furnizori, incercari pe mixturi asfaltice/carote prelevate din drum, incercari pe bitum, incercari pe filer, incercari pe agregate, incercari pe pamanturi/ betoane/ armaturi de rezistenta pentru betonul armat, verificari nedistructive, determinari ale performantelor marcajelor, masuratori specifice caii de rulare/ determinari parametri tehnici functionali si structurali (capacitate portanta prin determinarea deflexiunilor dinamice, planeitate prin determinarea continua a indicelui international de planeitate in profil longitudinal IRI, rugozitate prin determinarea continua a adancimii medii a macrotexturii si a coeficientului de frecare longitudinala) pe sectoarele de drum national si tronsoanele de autostrazi.

Incepand cu anul 2025 si pana in prezent, CESTRIN a derulat lucrari de verificare a calitatii materialelor puse in opera, incercari in situ la inspectii tehnice, receptii la terminarea lucrarilor, receptii finale, precum si masuratori/ teste pentru urmatoarele proiecte de interes national: 

• Pod suspendat peste Dunare in zona Braila;

• Autostrada Buzau - Focsani tronson 1, Buzau - Vadu Pasii;

• A0 Autostrada de Centura Bucuresti, Lot 3: Sector 1 aferent Centura Sud; Sector 2 aferent Centura Nord;

• Autostrada Pitesti - Curtea de Arges, Sectiunea 5;

• Autostrada Sibiu - Pitesti, Sectiunea 4: Tigveni - Curtea de Arges;

• Autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj-Napoca, Sectiunea 2A: Ogra - Campia Turzii;

• Autostrada Iernut - Chetani (Lotul 2);

• Autostrada Chetani - Campia Turzii (Lotul 3);

• Autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj - Oradea, Sectiunea 3C: Suplacu de Barcau - Bors, Lot 3 - Subsectiunea 3C3 Biharia - Bors;

• Autostrada Bucuresti - Brasov, Tronson Comarnic - Brasov, Lot 2: sector Predeal - Cristian si Drum de Legatura;

• Autostrada Ploiesti - Buzau, Loturile 1 Dumbrava - Mizil, 2 Mizil - Pietroasele si 3 Pietroasele - Municipiul Buzau;

• Autostrada A10 Sebes - Turda, Lot 3;

• Autostrada Bucuresti - Brasov, sector 1, Nod Centura Bucuresti si Nod Moara Vlasiei;

• Drum Expres Craiova - Pitesti, tronson 1;

• Drum Expres pentru realizarea conexiunii dintre Autostrada A3 (zona Turda) si DN1 (zona Tureni);

• Modernizarea Centurii rutiere a Municipiului Bucuresti intre A1-DN7 si DN2-A2: Lot 1: sector A1 - DN7;

• Variantele de Ocolire Targu Jiu, Zalau si Sauceni;

• Consolidare corp drum pe DN19B;

• Stabilizare si consolidare versanti DN57 - Sector 13;

• Reabilitare DN76 Sector 1;

• Proiectare si executie Largire la 4 benzi DN7 Baldana - Titu;

• Aeroport Otopeni - Platforma Apron 2, Cale de rulare Charlie, Drum Handling 1 si Drum Handling 2;

• Modernizare DN 73F Moieciu de Jos - Cheia - Moieciu de Sus;

• Elaborare Studiu de Prefezabilitate si Studiu de Fezabilitate pentru Varianta Ocolitoare Iasi Est (foraje geotehnice);

• Amenajare intersectii giratorii pentru bretelele de acces si descarcare Autostrada de Centura Bucuresti, aferent Centura Nord (foraje geotehnice).

 

 

Activitatea CESTRIN a evoluat semnificativ in 2024, reflectand un ritm sustinut de lucru si o implicare strategica in toate etapele majore ale procesului investitional din domeniul infrastructurii rutiere. Cu un portofoliu aflat in continua extindere, CESTRIN si-a consolidat rolul de centru tehnic national specializat, oferind suport concret CNAIR si Ministerului Transporturilor, prin instrumente moderne, expertiza aplicata si capacitate operationala crescuta.

"Cresterea volumului de activitatii gestionate de CESTRIN a avut la baza, in principal, tot mai desele colaborari interinstitutionale si chiar interministeriale, colaborarea cu omologii din Republica Moldova pe aspecte de imbunatatire a capacitatii administrative, mai exact: demersurile initiate de catre I.S. «Administratia de Stat a Drumurilor» in vederea implementarii Sistemului informational «Registrul Drumurilor Publice» (RDP), lucrarile de executie implementate de CNAIR, precum si o abordare din ce in ce mai consistenta a componentei de cercetare, singura posibilitate prin care putem optimiza costurile pentru CNAIR, atat la nivel de lucrari de executie noi, cat si pentru cele de intretinere. Activitatea CESTRIN creste proportional cu evolutia infrastructurii rutiere din administrarea CNAIR si cu noile cerinte/ tendinte la nivel european din domeniul rutier. Cu toate acestea numarul personalului nu a crescut, datorita optimizarii activitatilor, a digitalizarii sau a echipamentelor de randament ridicat. Totusi, prin personalul specializat dar optimizat la limita, ramanem vulnerabili la cele mai mici variatii de personal (reduceri de personal)", a precizat ing. Ionita Stefan, directorul executiv al CESTRIN.

 

CESTRIN lucreaza in regim continuu la actualizarea MNTR si a bazelor de date tehnice, in paralel cu inspectiile si studiile de trafic. Pe termen mediu si lung, obiectivul declarat este cresterea eficientei si a vitezei cu care monitorizeaza reteaua rutiera, prin extinderea digitalizarii si automatizarea proceselor de analiza. Prin achizitia de echipamente pe fonduri europene si prin efortul sustinut al specialistilor, CESTRIN reuseste sa ofere servicii tehnice la cel mai inalt nivel. In prezent, institutia are aproximativ 130 de angajati in zona tehnica si circa 30 in compartimente economice si suport. "Cu toate acestea, domeniul este foarte competitiv, iar mentinerea specialistilor este o provocare constanta. Multi aleg sa vina pentru a castiga experienta, insa nivelul salarial ramane sub cel practicat in alte structuri sau in sectorul privat", a precizat ing. Ionita Stefan.

Activitatile referitoare la dezvoltarea si mentenanta retelei de contoare de trafic, dar si procesarea datelor de trafic sunt activitati continue ce se deruleaza pe parcursul intregului an. In anul 2024, CESTRIN a realizat 5 studii de trafic si a emis peste 15 analize ale studiilor de trafic realizate de catre prestatorii studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitie derulate de CNAIR SA (autostrazi, drumuri expres, variante de ocolire).

Pana in acest moment, pe parcursul anului 2025 au fost revizuite 4 studii de trafic necesare elaborarii cererilor de finantare in cadrul Programului de Transport 2021-2027. Printre proiectele principale se afla Autostrada Transilvania (Nusfalau - Biharia) si Autostrada Sibiu - Fagaras.

Totodata, in anul 2024, una dintre directiile prioritare ale CESTRIN a fost consolidarea bazelor de date privind starea tehnica a infrastructurii rutiere, cu accent pe colectarea de date de calitate, prelucrarea si interpretarea acestora, pentru a sustine deciziile CNAIR in domeniul intretinerii si reabilitarii drumurilor si podurilor. In zona Sistemului de Management PMS si BMS, s-a continuat procesul de actualizare a datelor, integrarea rezultatelor masuratorilor si elaborarea de scenarii tehnico-economice pentru prioritizarea lucrarilor de intretinere si reabilitare a retelei de drumuri si poduri aflate in administrarea CNAIR.

Un aspect important il reprezinta derularea campaniilor de masurare a starii de degradare a drumurilor, folosind echipamentul specializat ACD - Automatic Crack Detection si elaborarea de rapoarte tehnice, documente esentiale in accesarea de fonduri externe si in fundamentarea deciziilor pentru strategiilor de intretinere si reabilitare.

"Pentru 2025 si perioada 2026-2030, ne asteptam la o crestere continua a activitatii, inclusiv prin extinderea utilizarii echipamentelor de masurare automata, digitalizarea proceselor de evaluare si dezvoltarea de noi module in cadrul sistemului PMS. Astfel de centre tehnice, cum este si CESTRIN, exista in toate statele membre UE in care calitatea lucrarilor si fundamentarea deciziilor sunt considerate prioritati reale. In Romania, CESTRIN este garantul unei abordari tehnice, obiective si transparente in evaluarea proiectelor de infrastructura - o conditie esentiala pentru utilizarea eficienta a fondurilor europene si dezvoltarea durabila a retelei rutiere. CESTRIN este garantul implementarii unor investitii sustenabile si durabile, cu un impact corect estimat la implementare", a mai adaugat ing. Ionita Stefan.

 

Pentru acoperirea unui spectru cat mai larg de incercari, managementul CESTRIN a facut demersuri pentru extinderea numarului de profile si incercari, constientizand faptul ca acest lucru ofera un avantaj pe piata, intrucat capacitatea unui singur laborator de a efectua un numar cat mai mare de incercari canalizeaza solicitarile antreprenorilor catre acel laborator. Politica de dezvoltare a Laboratorului a fost si este axata pe acest principiu, dar nu numai, intrucat competitivitatea poate fi regasita si in exclusivitate, achizitia unor aparate pe care le detin cat mai putine laboratoare din tara fiind un al doilea principiu de care s-a tinut seama, cu atat mai mult cu cat acest tip de aparatura poate fi folosita si in activitatile de cercetare.

In acest context CESTRIN s-a dotat constant cu aparatura inovativa pe care o presupun in prezent standardele europene (EN, SR EN), internationale (ASTM) si metodologiei SHRP, astfel ca, in prezent detine echipamente conforme cu cel mai inalt grad al cunoasterii din aceasta perioada:

• presa Multispeed cu cadru pentru determinarea aderentei dintre diferitele straturi rutiere ale drumurilor, autostrazilor si a pistelor aeroportuare;

• echipament pentru determinarea rezistentei mixturii asfaltice la fisurarea la temperatura scazuta (TSRST), care evalueaza temperatura minima la care mixtura asfaltica poate rezista inainte de rupere;

• reometru cu forfecare dinamica DSR (Dynamic Shear Rheometer) pentru determinarea rezistentei la deformatii permanente a bitumului din care se apreciaza rezistenta la fagase;

• reometru cu bara de incovoiere BBR (Bending Beam Rheometer) pentru determinarea modulului de rigiditate care servesc la aprecierea rezistentei la fisurare la temperatura scazuta (negativa);

• deflectometre cu sarcina dinamica (FWD) utilizate in scopul stabilirii deflexiunii caracteristice si calificativului capacitatii portante a drumurilor;

• echipamente HAWKEYE utilizate pentru determinarea planeitatii si rugozitatii suprafetei de rulare a drumurilor;

• echipament GRIPTESTER utilizat pentru determinarea rugozitatii (coeficientului de frecare longitudinala) atat pe drumuri nationale si autostrazi precum si pe pistele aeroportuare;

• echipament ECODYN, dispozitiv de inalta performanta ce permite masurarea continua a vizibilitatii marcajelor rutiere pe zeci de kilometri intr-o singura trecere, fara utilizarea unor semnalizari speciale, verificand in acelasi timp si calitatea lor la un pas constant de cativa zeci de centimetri;

• retroreflectometru ZRM 6014 pentru determinarea coeficientului de luminanta retroreflectata RL si a coeficientului de luminanta sub iluminare difuza Qd, avand ca scop verificarea calitatii marcajelor rutiere din punct de vedere al vizibilitatii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte;

• reflectometru ZRS 6060 pentru determinarea coeficientului de retroreflexie RA al foliilor retroreflectorizante aplicate pe indicatoare rutiere fixe;

• ZMM 5000 pentru masurarea grosimii marcajului rutier si determinarea grosimii peliculei uscate;

• foreza geotehnica de mare adancime pentru determinarea stratificatiei terenului de fundare;

• masina de tractiune cu celula de forta de 600 kN si extensometru electronic de contact pentru determinarea rezistentei la tractiune, a modulului de elasticitate, limitei de curgere si a procentului de alungire a epruvetelor metalice cilindrice sau plate (armaturi) de diferite dimensiuni;

• aparat pentru determinarea grosimii vopselei la straturile de acoperire pe suprafete metalice, avand ca scop verificarea calitatii lucrarilor de protectie anticoroziva;

• echipament pentru determinarea starii de degradare a drumurilor in mod automat– ACD (Automatic Crack Detection);

• echipament pentru efectuarea inspectiilor tehnice in vederea determinarii starii de degradare a podurilor (MOOG)

• echipamentul GPR (Ground Penetrating Radar) ROAD SCAN este folosit pentru investigarea geofizica nedistructiva, bazat pe propagarea si reflectarea undelor electromagnetice. Masuratorile cu acest echipament sunt in general efectuate prin deplasarea antenei fie in contact cu solul, fie in aer. 

• echipamentul Antena 200HS utilizeaza tehnologia HyperStacking brevetata de la GSSI, care imbunatateste performanta semnal-zgomot si creste penetrarea adancimii antenei in conditii ideale de sol de pana la 21 de metri. Aceasta antena 200HS impreuna cu sistemul GS este potrivit pentru aplicatii geofizice, geotehnice sau de mediu care necesita o fiabilitate ridicata in conditii de sondaj dificile.

• echipamentul GPR-GEORADAR.

Directia Laborator Drumuri este una din structurile productive ale CESTRIN, generatoare de venituri proprii imediate pe baza contractelor cu beneficiarii, prin realizarea de incercari pentru lucrarile de executie a tronsoanelor noi de autostrazi, pentru lucrarile de reabilitare a drumurilor nationale si autostrazilor existente pe reteaua administrata de CNAIR, precum si pentru elaborarea argumentelor tehnice pentru produse si tehnologii noi din domeniul rutier, pentru certificarea produselor noi intrate pe piata romaneasca aferente domeniului, pentru sectoarele experimentale realizate cu materiale inovative a caror calitate este verificata in contextul conditiilor climatice ale Romaniei.

In prezent Laboratorul de Drumuri este autorizat pentru 217 de incercari in domeniul rutier, acreditat RENAR pentru 49 de incercari, un numar de 13 profile si 60 de persoane calificate si specializate tehnic, din care 44 specialisti cu studii superioare si 16 specialisti cu studii medii.

In scopul monitorizarii performantei, Laboratorul participa la teste de competenta/ incercari interlaboratoare in Romania, precum si cu laboratoare internationale (din Cehia, Bulgaria etc.). Printre activitatile curente ale Laboratorului se afla:

• activitatea CT 187 "Drumuri" - Participare la sedinta CT 187 de analiza a observatiilor primite de catre ASRO;

• elaborarea de agremente tehnice pentru materiale de constructii specifice - Grupa nr. 7 de Agremente Tehnice respectiv Drumuri, Poduri, Porturi si Aeroporturi;

• elaborarea de normative din domeniul rutier si implicarea in revizuirea acestora;

• plan de urmarire a comportarii lucrarilor aferente obiectivelor de investitii aflate in perioada de garantie;

• PMS - Plan anual de investigatii al indicatorilor de performanta pentru parametrii caracteristici starii tehnice necesar investigarii periodice a retelei de drumuri, in vederea stabilirii necesarului de lucrari de intretinere si reparatii;

• BDTR - Proiect privind "Implementarea Bazei de Date Tehnice Rutiere" pentru mentinerea nivelului optim de actualizare in ceea ce priveste informatiile din baza de date cu elementele de semnalizare rutiera orizontala si verticala pe reteaua de drumuri nationale si autostrazi;

• investigatii de teren prin executare de foraje geotehnice in vederea prelevarii de probe tulburate si netulburate si incercari de laborator pe pamanturile din stratul de fundatie, in vederea stabilirii tipurilor si clasificarii acestora, caracteristicilor de compactare si caracteristicilor mecanice. Investigatiile geotehnice reprezinta o etapa necesara si impusa la construirea, extinderea sau consolidarea unui obiectiv, in vederea furnizarii informatiilor necesare proiectarii acestuia. Astfel sunt realizate forajele geotehnice in conformitate cu prescriptiile in vigoare, cu o instalatie de foraj mecanica Massenza MI3 ce are diametrul de sapare de 168/152/132 mm, lucrand in sistem rotativ si avand scopul de a identifica litologia terenului si prezenta apei subterane. In forajele geotehnice pot fi efectuate teste de penetrare dinamica standard SPT. Pe baza rezultatelor obtinute din penetrarile dinamice standard si in corelatie cu observatiile de teren si rezultatele analizelor de laborator, pot fi stabilite domeniile de consistenta ale pamanturilor coezive interceptate si gradele de indesare ale pamanturilor necoezive. Dupa finalizarea forajelor si a incercarilor de laborator, sunt realizate fisele sintetice ale forajelor in care este prezentata descrierea litologica a straturilor interceptate, precum si caracteristicile fizico-mecanice ale acestora, rezultate in urma incercarilor de laborator. Scopul investigatiilor de teren si a determinarilor de laborator este acela de a oferi date referitoare la conditiile geotehnice ale terenului de fundare pe traseele viitoarelor lucrari ce urmeaza a se proiecta, precum si pentru cele existente.

"Datorita unei munci in echipa sustinute de personalul din cadrul laboratorului de drumuri, generata de insuficienta posturilor prevazute in cadrul profilelor de incercare, dar printr-o programare judicioasa, sunt efectuate toate lucrarile din plan si cele solicitate de clienti, la termenele stabilite. Succesul structurii organizatorice, nivelul de performanta si competitivitate, capacitatea acesteia de a face fata cerintelor si necesitatilor beneficiarilor pornesc de la premisa ca oamenii reprezinta bunul cel mai de pret, reprezinta singurele resurse capabile de a genera alte resurse, deoarece fara prezenta efectiva a personalului, care are pregatirea si experienta specifice, este imposibil ca structura sa-si atinga obiectivele", a precizat ing. Ionita Stefan.

 

Potrivit reprezentantului CESTRIN, Romania are nevoie de o dezvoltare echilibrata si o planificare solida a investitiilor in infrastructura, bazata pe criterii tehnico-economice riguroase, nu pe decizii conjuncturale sau subiective. "Este evident ca resursele disponibile nu permit finantarea tuturor proiectelor aflate pe hartie, motiv pentru care se impune o regandire strategica a prioritatilor si un moment de «restart» - un T0 - menit sa aduca ordine, eficienta si coerenta in procesul decizional. Proiectele care se afla astazi in executie sunt, in mare parte, rezultatul eforturilor din perioada 2017-2018, cand CESTRIN a jucat un rol esential in fundamentarea documentatiilor tehnice, in conformitate cu standardele Comisiei Europene. Atunci, am reusit sa obtinem finantari de pana la 85% din fonduri europene nerambursabile, iar proiectele au fost bine prioritizate, evaluate obiectiv si sustinute de documentatii solide. Astazi, in contextul in care contributia nationala la finantare este in crestere, iar fondurile europene nerambursabile se diminueaza, observam o scadere a exigentei in pregatirea proiectelor, ceea ce se reflecta direct in calitatea documentatiilor tehnico-economice. Romania are nevoie, mai mult ca oricand, de o noua planificare strategica, bazata pe evaluarea obiectiva a tuturor investitiilor. Este necesar un cadru tehnic solid, din care CESTRIN face parte activ, pentru a fundamenta deciziile strategice pe baze reale, validate stiintific, nu pe presiuni de moment sau abordari necorelate cu realitatea din teren. In actualul context economic si bugetar, este clar ca Romania traverseaza o perioada dificila in ceea ce priveste finantarea proiectelor majore. Cu toate acestea, investitiile in modernizarea, reabilitarea si intretinerea retelei rutiere existente vor continua, in paralel cu dezvoltarea de noi tronsoane de autostrazi si drumuri expres – in functie de oportunitatile de finantare disponibile", a adaugat ing. Ionita Stefan.

 

Pe termen mediu, se contureaza o directie clara de reorientare a investitiilor catre lucrari de intretinere preventiva, reparatii curente si reabilitari, in scopul prelungirii duratei de viata a infrastructurii existente. Acestea vor fi corelate cu dezvoltarea de proiecte noi, in functie de fondurile europene, bugetul national si eventuale finantari alternative. Rolul CESTRIN va ramane esential in acest proces, prin asigurarea suportului tehnic si stiintific necesar unei gestionari eficiente si responsabile a infrastructurii rutiere, adaptandu-se continuu la noile cerinte, tehnologii si conditii de finantare.

Pentru perioada urmatoare, CESTRIN are ca obiective:

• continuarea procesului de digitalizare a bazelor de date, precum si eventuale achizitii de softuri si upgradarea echipamentelor cu finantare europeana/ alte surse de finantare;

• dezvoltarea componentei de cercetare;

• profesionalizarea resursei umane;

• cresterea capacitatii administrative cu respectarea rolului de Organism Tehnic al CNAIR;

• dezvoltarea departamentului PMS si BMS (inclusiv) concomitent cu cresterea lungimii infrastructurii rutiere nationale;

• propuneri privind revizuirea unor normative;

• deschiderea unor teme de cercetare cu includerea unor sectoare experimentale - structuri rutiere sustenabile si durabile in contextul schimbarilor climatice;

• dezvoltarea retelei de contori de trafic;

• mentinerea la zi a bazei de date nationale privind asigurarea starii de viabilitate a drumurilor, precum si urmarirea performantelor in exploatare a structurilor rutiere de pe reteaua nationala de drumuri si autostrazi. De asemenea, pentru lucrari noi, realizarea de teste dupa executie reprezinta o etapa indispensabila determinarii calitatii lucrarii si estimarii comportarii in timp a acesteia;

• urmarirea in timp a lucrarilor noi, atat pe perioada garantiei acestora, cat si dupa, este o operatiune obligatorie pentru a avea certitudinea faptului ca tronsoanele date in exploatare se afla in parametrii optimi functionali;

• achizitia unui echipament complet de scanare laser 3D, format din senzor LIDAR (Laser Imaging, Detection, and Ranging) si camere de captura 360°, care va permite crearea de modele 3D ale drumului cu toate elementele sale, inclusiv elementele de siguranta rutiera, fronturile construite, vegetatie etc. 

"Avand in vedere amploarea si ritmul accelerat de executie, in prezent sau in viitorul apropiat, a unor loturi de autostrazi, precum si necesitatea reabilitarii unor poduri de pe reteaua nationala administrata de CNAIR, se justifica promovarea unui program sustinut de control al calitatii structurilor nou construite sau reabilitate si, ca parte a acestui program, CESTRIN si-a propus achizitia de aparatura de ultima generatie pentru testarea podurilor cu actiuni de proba, in situ, cu incarcari statice si dinamice, in acest sens fiind imperios necesara achizitia unui «Sistem complet de testare a podurilor cu actiuni de proba, in situ, cu incarcari statice si dinamice»", a mai precizat ing. Ionita Stefan.

In prezent, CESTRIN are in derulare proiectul, prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) - Componenta 4 - Transport sustenabil, "Achizitia echipamentelor de culegere date pentru buna functionare a Sistemului de Management al Semnalizarii Rutiere Verticale, Orizontale si a elementelor Pasive de Siguranta Rutiera". Acesta include o aplicatie pentru colectarea datelor de stare de degradare, precum si echipamente pentru determinarea vizibilitatii pe timp de noapte pentru indicatoarele de semnalizare rutiera, pentru determinarea continua a coeficientului de luminanta a marcajelor rutiere si pentru determinarea elementelor de siguranta rutiera.

In urmatorii doi ani, CESTRIN se concentreaza pe consolidarea capacitatilor de monitorizare si evaluare tehnica a infrastructurii rutiere existente. De asemenea, se vor continua campaniile anuale de masuratori si actualizare a bazelor de date existente.

"Pe termen mediu (3-5 ani), ne propunem sa integram datele colectate prin tehnologiile moderne in platforme informatice avansate, care sa faciliteze luarea deciziilor strategice privind intretinerea si reabilitarea retelei rutiere. In aceasta perioada, accentul va fi pus pe dezvoltarea si implementarea unor module noi in cadrul sistemelor de management existente, care sa includa analize predictive si scenarii optimizate de interventie. Pe termen lung (6-10 ani), viziunea CESTRIN este sa continuam sa fim un centru de excelenta tehnica in domeniul infrastructurii rutiere din Romania, prin digitalizarea completa a proceselor de management rutier si prin adoptarea tehnologiilor de ultima generatie, cum ar fi inteligenta artificiala si analiza Big Data aplicate in evaluarea starii drumurilor si podurilor si prognoza degradarilor", a conchis ing. Ionita Stefan, directorul executiv al CESTRIN.