- Fluxul implementarii proiectelor de infrastructura rutiera a avut la baza alocarile de fonduri europene, care totalizeaza aproximativ 37,9 miliarde euro. Astfel, ca parte a acestor alocari, au fost si vor fi utilizate fonduri europene nerambursabile prin diversele programe puse la dispozitie de catre Comisia Europeana, astfel: 

• POIM 2014-2020 (exercitiu financiar incheiat efectiv in data de 31 decembrie 2023) - 3,8 miliarde euro;

• PNRR 2020-2026 - 7,1 miliarde euro;

• Programul Transport 2021-2027 (exercitiu financiar ce se va incheia efectiv in data de 31 decembrie 2029) - 27 miliarde euro, din care 17 miliarde euro (suma ce include procentul de supracontractare de 300%) este dedicata proiectelor incluse in componenta rutiera - atat proiecte fazate, cat si noi;

• Connecting Europe Facility 2021-2027 - aproximativ 146 milioane de euro.

De asemenea, pentru asigurarea unei absorbtii facile a fondurilor nerambursabile, au fost considerate interventii specifice pentru asigurarea rambursarii progresive, astfel:

• Fazarea obiectivelor aflate in derulare, ale caror cheltuieli vor putea fi rambursate din momentul "zero" al noii perioade de programare;

• Promovarea spre finantare din CEF a proiectelor cu interferenta in zona de granita, pentru degrevarea bugetului alocat in cadrul PT 2021-2027, facilitandu-se astfel implementarea unui portofoliu mai amplu in anvelopa financiara a economiilor inregistrate;

• Pregatirea proiectelor noi in perioada de programare POIM, pentru a se asigura proiecte fezabile si sustenabile spre finantare din PT.

 

- Autostrada Sibiu - Pitesti, Autostrada Moldovei - Ploiesti - Pascani, Inelul de Centura al Capitalei, Autostrada Transilvania, Autostrada Sibiu - Brasov, Drumul Expres Craiova - Pitesti, ar fi doar cateva exemple de proiecte nationale de mare importanta pentru CNAIR. In ceea ce priveste proiectul autostrazii Sibiu - Pitesti, constructia sa este extrem de importanta, nu doar pentru Romania, ci si pentru economia europeana. Autostrada Sibiu - Pitesti este deosebit de relevanta pentru desfasurarea traficului pe Coridorul IV Pan European, deoarece asigura, la nivel functional, o traversare de la Vest la Est a teritoriului national. De asemenea, deosebit de importanta este si prima legatura cu reteaua rutiera europeana care traverseaza Muntii Carpati. Acest obiectiv al Romaniei si al Uniunii Europene este asteptat de mai bine de trei decenii de catre romani. La momentul finalizarii, autostrada Sibiu - Pitesti va avea 122,11 km si va completa coridorul 4 Pan European pe A1. Primii 13,17 km ai acestei autostrazi, intre Sibiu si Boita au fost deschisi circulatiei in decembrie 2022, iar celelalte sectiuni sunt in diverse stadii de proiectare si executie.

Autostrada Moldovei si Inelul de Centura al Capitalei sunt proiecte extrem de urgente pentru dezvoltarea economica a Romaniei si pentru prosperitatea regiunilor. Dincolo de dezvoltarea economica a acestor regiuni, avem in vedere si cresterea calitatii vietii prin devierea si preluarea traficului greu de pe drumuri nationale, orase. 

- In 2024 am deschis circulatia pe 26 km de drum de mare viteza, respectiv pe Legatura Centura Oradea - Autostrada A3 (Biharia), un drum de 19 km construit la profil de drum expres pe 13 km, iar pe 6 km este profil de drum national cu 4 benzi, si pe Autostrada de Centura a Capitalei A0 Sud lotul 1, 7 km. Pana la finalul anului, se estimeaza deschiderea circulatiei si pe aproximativ 208,57 km de drum de mare viteza, dupa cum urmeaza: Autostrada A0, Sector Sud, lot 1 Glina - Vidra (9,3 km) si lot 3 Bragadiru - Joita (17,96 km), DEx12 Craiova - Pitesti, tronsonul 1 (17,7 km) si tronsonul 4 (31,82 km), dar si pe mai multe segmente din A7 Ploiesti - Buzau (lotul 1 Dumbrava - Mizil, 21 km, si lotul 2 Mizil - Pietroasele, 28,35 km), respectiv A7 Buzau – Focsani (82,44 km). In total, in acest an vor fi dati in circulatie, astfel, 228,57 km de drumuri de mare viteza, din care 62,52 km de drum expres si 166,05 km de autostrazi.

 

- Pana in 2030, avem in plan sa deschidem circulatia pe 1.509,47 km de autostrazi, respectiv Autostrada Transilvania (138,5 km), A0 (58,46 km), A7 Ploiesti - Pascani (319 km), A7 Pascani - Siret (118,03 km), A1 Sibiu - Pitesti (112 km), A1 Margina - Holdea (9,13 km), Craiova - Filiasi (47,4 km), A8 (304,1 km), Sibiu - Fagaras (68 km), Autostrada Nordului, Oar - Suceava (335 km).

De asemenea, vom finaliza si 243,35 km de drumuri expres, respectiv: Arad - Oradea (120,47 km), Filiasi - Targu Jiu (62,6 km), Craiova - Pitesti (49,52 km) si Braila - Galati (10,76 km).

In total, vom finaliza 1.752,82 km de drumuri de mare viteza, pana la finalul acestui deceniu, care, adaugati la cei 1.071,45 km pe care se circula in acest moment, vor extinde reteaua nationala la peste 2.824,27 km.

Totodata, pana in anul 2030 vor fi lansate licitatii pentru etapele de proiectare si executie a inca aproximativ 2.100 km de drum de mare viteza.

In prezent, cele mai mari proiecte de drumuri aflate in pregatire/ licitatie sunt: continuarea Autostrazii Moldovei A7, sectiunea Pascani - Suceava - Siret, Autostrada Timisoara - Moravita, DEx Bacau - Piatra Neamt, Varianta de ocolire Timisoara Vest (profil de autostrada), Alternativa Techirghiol (profil de autostrada), precum si drumurile expres Focsani - Braila, Tisita - Albita, Gaesti - Ploiesti, Braila - Tulcea, Constanta - Tulcea si Filiasi - Targu Jiu. Alte proiecte aflate in pregatire vizeaza constructia Autostrazii Sudului (Bucuresti - Alexandria, Craiova - Filiasi, Filiasi - Drobeta Turnu Severin - Domasnea - Caransebes), a DEx Arad - Oradea, a Autostrazii montane A8 (Targu Mures - Targu Neamt - Iasi - Ungheni), precum si Autostrada Nordului (Baia Mare - Bistrita - Vatra Dornei), DEx Oar - Satu Mare si autostrazile Ploiesti - Brasov si Brasov - Fagaras.

 

- Principalele cauze ale intarzierilor au constat in slaba mobilizare a unor antreprenori, dificultatea procurarii unor materiale de constructie in contextul geopolitic actual, lipsa fortei de munca etc. Oricum, in ultimii ani s-a pus accentul pe dezvoltarea unui parteneriat constructiv si onest intre CNAIR si antreprenori. In acest context, compania a asigurat finantarea contractelor prin accesarea fondurilor europene si a supravegheat lucrarile prin firme specializate si personalul propriu, astfel incat calitatea acestora sa fie optima. De asemenea, am venit in intampinarea antreprenorilor care s-au lovit de diverse obstacole, astfel incat acestea sa fie depasite cat mai rapid, iar termenele contractuale sa fie respectate. O alta masura a constat in dezvoltarea colaborarii cu celelalte autoritati si institutii publice implicate in proiectele de constructie ale retelei rutiere de mare viteza prin eliberarea de diverse avize, acorduri si autorizatii.

Pentru a depasi momentul cresterii preturilor materialelor de constructie pe fondul conflictului armat din Ucraina, CNAIR a facut demersuri care au dus la ajustarea preturilor contractelor aflate in derulare, astfel incat constructorii sa poata continua lucrarile si acest lucru se observa astazi pe santiere. 

- Principalul obiectiv al CNAIR este dezvoltarea retelei rutiere nationale de mare viteza si conectarea tuturor regiunilor Romaniei printr-o infrastructura rutiera moderna. Un alt obiectiv este ca, in anii urmatori, media de kilometri de autostrada si drum expres, pe care ii vom da in circulatie sa fie de minimum 100 km pe an.

Dezvoltarea armonioasa a infrastructurii rutiere nationale este un obiectiv primordial al companiei si, in acelasi timp, o datorie istorica fata de cetateni. Infrastructura rutiera din Romania se construieste la nivel european si beneficiaza de un buget relevant in acest sens.

Pe viitor, vor spori costurile lucrarilor de intretinere ale companiei avand in vedere noile proiecte de infrastructura construite si astfel vom intra in logica alcatuirii unui nou buget, care sa deserveasca si aceste nevoi de intretinere, precum si a necesitatilor curente de reparatii, consolidari si reabilitari, deja initiate de CNAIR pentru o serie de proiecte deja construite si date in trafic de mai mult timp.