Nevoia de finantare pentru toate sectoarele de transport din Romania in urmatorii zece ani este de 72,77 miliarde euro, potrivit Planului Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document lansat recent in consultare publca de Ministerul Transporturilor. Din aceasta suma, 34,19 miliarde euro sunt necesare pentru infrastructura rutiera, 20,63 miliarde euro pentru cea feroviara, 10,7 miliarde euro pentru infrastructura de metrou, 4,46 miliarde euro pentru cea navala si 2,79 miliarde euro pentru cea aeroportuare.

Conform documentului, alocarile estimative maxime pentru finantare europeana aferenta perioadei analizate sunt de 40,78 miliarde euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile si 27,35 contributia maxima a bugetului de stat, incluzand mecanismul supracontractarii), rezultand un deficit de 31,99 miliarde euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin imprumuturi externe si fonduri private. In concluzie, Romania va trebui sa asigure in urmatorii 10 ani contributia financiara aferenta proiectelor cu finantare europeana la care se adauga necesarul pentru finalizarea intregii infrastructuri prezentate in acest plan, rezultand un efort financiar reprezentand aproximativ 2% din PIB/an in functie de progresul fizic si financiar al proiectelor. In vederea asigurarii finantarii, Planul Investitional dezvolta o strategie a asigurarii finantarii necesare pe cei 10 ani de implementare plecand de la corelarea principalelor surse de finantare disponibile Romaniei: PNRR, POT, CEF 2.0 si bugetul national.

"Planul Investitional reprezinta corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2020-2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructura de baza la nivel national pe toate domeniile de transport, dar mai ales in sectorul de transport rutier, aplicand politicile si standardele UE referitoare la retelele transeuropene de transport, indeosebi in cadrul sectorului feroviar, cu respectarea tintelor de inverzire a sectorului de transport stabilite in cadrul Pactului Ecologic European si a pachetului Fit for 55, mai ales in ceea ce priveste sectorul rutier. In esenta, Planul Investitional vizeaza o schimbare de paradigma in sensul concentrarii eforturilor politice, institutionale si financiare ale Romaniei pe un set clar de prioritati, in linie cu interesele nationale si europene, care sa conduca la finele decadei 2020-2030 la crearea unei retele nationale de transport care sa reprezinte coloana vertebrala de dezvoltare a economiei nationale", se precizeaza in document.

 

Au fost stabilite 5 coridoare cheie de conectivitate rutiera la nivel national si mai multe inter-coridoare si coridoare transfrontaliere care sa asigure nevoia de conectivitate a populatiei si a mediului de afaceri. Aceste coridoare stau la baza identificarii ulterioare a proiectelor din sectorul rutier. Cele 5 coridoare de conectivitate rutiera, prezentate in detaliu mai jos, surprind statusul proiectelor la nivelul trimestrului IV al anului 2021. Costurile estimate pentru proiecte sunt stabilite la nivelul trimestrului II al anului 2020, insa in lista de proiecte si in strategia de finantare, costurile estimate au fost ajustate cu indicele de cost in constructii calculat de catre Institutul National de Statistica (INS).

 

●        Coridorul de conectivitate 1 (Transcarpati) - este compus din 13 proiecte de autostrada si asigura legatura intre Marea Neagra si granita de vest a tarii, pe o lungime de aproximativ 978 km, din care 650 km sunt in operare. Intregul coridor se suprapune atat retelei TEN-T Core, cat si ramurii nordice a coridorului european Rin-Dunare. Proiectele de autostrada necesar a fi implementate pentru a se realiza continuitatea acestui coridor sunt: Autostrada Inel Bucuresti + drumurile radiale (ramura nordica), Autostrada Inel Bucuresti (ramura sudica), Autostrada Pitesti - Sibiu, sectorul de autostrada Holdea - Margina.

 

 

●        Coridorul de conectivitate 2 (Drumul Siretului) - este compus din 9 proiecte de autostrada/ drum expres care asigura legatura pe axa nord-sud, intre Moldova si Muntenia, dar si intre Ucraina/ Moldova si Bulgaria, la nivel de tranzit continental. Lungimea coridorului este de aproximativ 570 km din care 96,2 km sunt in operare. Intregul coridor se suprapune retelei TEN-T Core. Proiectele de autostrada/ drum expres necesar a fi implementate pentru a se realiza continuitatea acestui coridor sunt: drumurile de mare viteza Giurgiu Frontiera - Bucuresti, Ploiesti - Buzau, Buzau - Focsani, Focsani - Bacau Sud, Bacau Nord - Pascani, Pascani - Suceava si Suceava - Siret Frontiera.

 

 

●        Coridorul de conectivitate 3 (Coridorul Moldova) - este compus din doua proiecte de autostrada si un proiect de conectivitate intre acestea. Coridorul, in lungime de aproximativ 300 km, asigura legatura intre sudul Transilvaniei si Moldova si reprezinta o cale rapida de acces la coridorul de conectivitate 1. Intreg coridorul se suprapune retelei europene de transport TEN-T Comprehensive. Coridorul de conectivitate este compus din proiectele de autostrada Sibiu - Brasov si Brasov - Bacau care sunt legate de proiectul de autostrada ByPass Brasov - Nord.

 

 

●        Coridorul de conectivitate 4 (Coridorul Montana) - este compus din 9 proiecte de autostrada care conecteaza Moldova de Transilvania prin partea central-nordica a Romaniei. Coridorul are o lungime de aproximativ 577 km si se afla in operare si in faze avansate de construire intre Tg. Mures si Nadaselu (aproximativ 110 km). Sectorul de coridor estic (Ungheni - Iasi T Tg. Mures - Turda) se suprapune retelei europene TEN-T Core, iar sectorul vestic (Turda - Gilau - Suplacu de Barcau - Bors) face parte din reteaua europeana TEN-T Comprehensive. Interventiile necesare pentru realizarea coridorului sunt reprezentate de 4 importante proiecte de autostrada in lungime totala de aproximativ 470 km: autostrada Ungheni (inclusiv pod peste Prut) - Iasi - Tg. Neamt, autostrada Tg. Neamt - Tg. Mures, respectiv autostrada Nadaselu - Suplacu de Barcau si Suplacu de Barcau - Bors Frontiera.

 

 

●        Coridorul de conectivitate 5 (Coridorul Danubius) - este compus din 5 proiecte de drum expres care conecteaza Muntenia, Oltenia de Banat si, mai departe, de Europa Centrala. Coridorul de conectivitate are o lungime de aproximativ 450 km, din care doar 11 km corespunzatori legaturii autostrada A1 - varianta de ocolire Lugoj se afla in operare. Coridorul de conectivitate rutiera se suprapune atat retelei europene TEN-T Core cat si celei TEN-T Comprehensive, dupa cum urmeaza: sectoarele Bucuresti - Alexandria - Craiova si Dr. Tr. Severin - Lugoj apartin TEN-T Core, respectiv sectorul Craiova - Filiasi - Dr. Tr. Severin care apartine retelei TEN-T Comprehensive. De asemenea, la nivel european aceasta axa se suprapune coridorului european Orient East-Med, ce uneste Europa Centrala cu porturi de la Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana. Interventiile necesare pentru realizarea coridorului de conectivitate Danubius sunt: drum expres Bucuresti - Alexandria - Craiova, drum expres Craiova - Dr. Tr. Severin, drum expres Dr. Tr. Severin - Caransebes - Lugoj.

 

 

Mobilitatea si schimbul de fluxuri de transport intre cele 5 coridoare de conectivitate rutiera prezentate mai sus sunt asigurate de catre patru inter-coridoare de conectivitate rutiera, dupa cum urmeaza:

 

●        Inter-Coridorul de conectivitate A (Inter-coridorul Ardeal) - se suprapune retelei europene TEN-T Core si este compus din 4 proiecte de autostrada (70 km in total) care conecteaza coridoarele de conectivitate 1 - Transcarpati de coridorul de conectivitate 4 - Montana intre Sebes si Turda. Loturile 1 si 2 corespunzatoare sectoarelor de autostrada dintre Turda si Aiud sunt in operare din anul 2018, iar loturile 3 si 4 dintre Aiud, Teius, Alba Iulia si Sebes sunt in operare din 2020 - 2021.

 

 

●        Inter-Coridorul de conectivitate B (Inter-coridorul Autostrada zapezii) - este compus din doua proiecte de autostrada si are o lungime de aproximativ 105 km, suprapunandu-se retelei TEN-T Comprehensive intre Ploiesti si Brasov. Inter-coridorul asigura mobilitatea intre mai multe coridoare de conectivitate: CC2 Drumul Siretului, la sud, respectiv CC4 Moldova, la nord. Coridorul este compus din autostrazile Ploiesti - Comarnic si Comarnic - Rasnov - Cristian - Ghimbav (Brasov). In operare se afla aproximativ 6,3 km de autostrada corespunzatori sectiunii dintre Cristian si Rasnov.

 

 

●        Inter-Coridorul de conectivitate C (Inter-coridorul Oltenia) - acest inter-coridor este constituit de proiectul drumului expres Pitesti - Craiova si este compus din 5 proiecte aflate in diverse faze de executie, pe o lungime de 121 km. Inter-coridorul se suprapune retelei europene TEN-T Comprehensive si va creste mobilitatea intre coridoarele de conectivitate CC 1 Transcarpati si CC 5 Danubius. Pe de alta parte, acesta va constitui o axa de descongestionare a traficului de-a lungul DN65, in special la nivelul oraselor Slatina si Bals.

 

 

●        Inter-Coridorul de conectivitate D (Inter-coridorul Dobrogea) - acest inter-coridor asigura legatura intre Moldova si Marea Neagra, respectiv intre coridorul de conectivitatea CC 2 Drumul Siretului in nord-vest si coridorul de conectivitate CC 1 Transcarpati in sud-est. Lungimea inter-coridorului este de aproximativ 324 km si este compus din mai multe proiecte: drumul expres dintre Autostrada A7 (ramurile Focsani si Buzau) si Braila (102 km), drumul expres Braila - Galati (11 km), podul suspendat peste Dunare (2 km - aflat in executie), drumul expres Macin - Tulcea - Constanta (Ovidiu) (187 km), autostrada ByPass Constanta - legatura spre Portul Constanta (21,8 km - aflat in operare din 2011/2013). Toate proiectele apartin retelei europene TEN-T Comprehensive.

 

 

●        Inter-Coridorul de conectivitate E (Inter-coridorul Tara Crisurilor) - acest inter-coridor asigura legatura si mobilitatea intre coridorul de conectivitate CC 4 Montana si coridorul de conectivitate CC 1 Transcarpati, intre Oradea si Arad. Lungimea inter-coridorului este de 134 km si se suprapune retelei europene TEN-T Comprehensive. De asemenea, acest inter-coridor este parte integranta a traseului Via Carpatia, ce are ca obiectiv major conectarea rutiera a Marii Baltice cu Marea Mediterana.

 

 

Drumurile radiale, care ajuta la cresterea atractivitatii investitiei autostrazii A0 - Inel Bucuresti prin conectarea acesteia la municipiul Bucuresti si la aria metropolitana, sunt in numar de 10 si insumeaza o lungime totala estimata de 96,03 km. Drumurile radiale inglobate intr-un singur proiect denumit Orbital Bucuresti au fost trasate respectand obiectivele proiectului, astfel incat, acestea leaga marile bulevarde radiale ale municipiului Bucuresti si a DNCB cu A0, dar creeaza si conexiuni intre localitati din aria metropolitana la A0, intersectand un numar total de 30 UAT-uri. Astfel, s-au propus noduri si descarcari rutiere in numar de 29 pentru conectarea acestor drumuri radiale. Structura drumurilor radiale va fi la profil 2+2. De asemenea, proiectul presupune 10 drumuri radiale si doua noduri rutiere asociate proiectului A0 pentru realizarea conexiunii la reteaua rutiera existenta.

Pe de alta parte, configuratia drumurilor radiale propuse cuprinde si benzi dedicate transportului public de pasageri sau spatiu dedicat implementarii unor solutii de transport pasageri de mare capacitate si prietenoase cu mediul (de tipul tramvaielor articulate).

Studiile de fezabilitate vor cuprinde si informatii legate de amplasarea si operationalizarea statiilor de reincarcare cu combustibili alternativi, in conformitate cu politica actuala a Comisiei Europene.

Costul estimat al proiectelor este de 697,47 milioane de euro (inclusiv TVA), iar costul pe km este de aproximativ 7,26 milioane euro (cu TVA). De asemenea, sursa de finantare a proiectului Orbital Bucuresti va fi din POIM, POT si Buget de Stat.

Costul total al proiector include costurile de expropriere rezultate pe baza grilelor notariale, insa acestea pot varia si vor fi definitivate in cadrul studiilor de fezabilitate.

Descrierea proiectelor propuse (tabel 2.1.16):

●        DR1 - Vest Expres are o lungime de 9 km si realizeaza legatura intre Autostrada A0 - DNCB - Bulevardul Timisoara, avand un cost estimat de 63,1 milioane euro (fara TVA).

●        DR2 - Autostrada A1 are o lungime de 12 km. Scopul proiectului este de extindere la trei benzi pe sens intre km 10 si km 23 a Autostrazii A1. Costul estimat este de 36 milioane de euro (fara TVA).

●        DR3 - Giulesti Expres are o lungime de 10,37 km, conecteaza Sabareni la Autostrada A0, se prelungeste pana la DNCB apoi realizeaza legatura cu Calea Giulesti. Costul estimat este de 61 milioane de euro (fara TVA).

●        DR4 - Nord Expres are o lungime de 12,59 km realizeaza conexiunea localitatii Corbeanca la Autostrada A0 apoi se prelungeste spre DNCB si Bulevardul Poligrafiei. Costul total estimat este de 86 milioane de euro (fara TVA).

●        DR5 - Pipera Expres are o lungime de 8,3 km si realizeaza legatura intre Autostrada A0 si localitatile Otopeni - Tunari - DNCB. Costul total estimat este de 61 milioane de euro (fara TVA).

●        DR6 - Afumati Expres realizeaza conexiunea Autostrazii A0 cu DN2, devenind o varianta de ocolire a localitatii Afumati. Are o lungime de 4,39 km si un cost total de 28,69 milioane de euro (fara TVA).

●        DR7 - Est Expres are o lungime totala de 6,1 km si conecteaza localitatea Moara Domneasca la Autostrada A0. De asemenea creeaza legatura municipiului Bucuresti la autostrada A0 prin Dobroesti - Pantelimon - DNCB - A0. Costul estimat al proiectului este de 49 milioane de euro (fara TVA).

●        DR8 - Splai Expres cu o lungime de 5,49 km, conecteaza Autostrada A0 cu municipiul Bucuresti prin legatura la DNCB si Splaiul Unirii, dar realizeaza si conexiunea cu zona metropolitana prin nodul Cernica. Costul total estimat este de 30,68 milioane de euro (fara TVA).

●        DR9 - Sud Expres are o lungime de 13,86 km si realizeaza conexiunea Vidra - Autostrada A0 - DNCB - Bulevardul Metalurgiei / Gara Progresu. Costul estimat este de 81 milioane de euro (fara TVA).

●        DR10 - Magurele Expres realizeaza legatura Autostrazii A0 la DNCB - Parc Industrial Magurele - Prelungirea Ferentari. Are o lungime de 9,62 km si un cost total estimat de 64,41 milioane de euro (fara TVA).

De asemenea, in proiectul Orbital Bucuresti, sunt propuse doua noduri rutiere principale, care au rolul de a conecta reteaua rutiera existenta la Autostrada A0:

●        Nodul rutier 1 realizeaza conectarea drumul judetean DJ 200 la Autostrada A0 pe teritoriul localitatii Stefanestii de Jos; are un cost total estimat de 6 milioane de euro (fara TVA).

●        Nodul rutier 2 propus pentru realizarea legaturii intre drumul national DN3 cu Autostrada A0 (Pantelimon), reprezentand un nod si extinderea drumului existent (4,32 km); cost total estimat 19 milioane de euro (fara TVA).

 

 

Ministerul Transporturilor propune si o lista de proiecte de pe reteaua primara, ce vor trebui realizate cu prioritate. Aceasta cuprinde 26 de drumuri, cu o lungime totala de 2.471 km si o valoare cumulata a investitiilor necesare de 28,48 miliarde euro (fara TVA).

 

 

 

 

●        Coridorul de conectivitate 1 (Coridorul Feroviar Central) - reprezinta cel mai important coridor de cale ferata din Romania. Acesta este compus din 10 proiecte de cale ferata care asigura conectivitatea feroviara intre Marea Neagra si Europa Centrala prin PTF Curtici. Lungimea coridorului este de 1.641 km (in acest total fiind incluse si caile ferate din Portul Constanta - 180 km, dar si Complexul Feroviar Bucuresti - 600 km). Din lungimea totala a coridorului, 580 km de cale ferata, corespunzatori sectoarelor Constanta - Bucuresti - Predeal, Sighisoara - Coslariu - Vintu de Jos - Simeria si km 614 - Arad - Curtici, sunt modernizati si se afla in operare. Chiar daca sectorul Constanta - Bucuresti a fost modernizat in ultimii zece ani, o suma de aproximativ 64 milioane de euro a fost prevazuta pentru finalizarea lucrarilor pentru statiile CF Ciulnita si Fetesti. Intregul coridor este parte componenta a retelei TEN-T Core, facand parte din coridorul european Rin-Dunare. Lucrari in curs sunt pe sectorul Simeria - Gurasada - KM 614. Intreg coridorul este format din cale ferata dubla electrificata si se suprapune rutelor feroviare 800, 300, 200A si 200.

 

●        Coridorul de conectivitate 2 (Coridorul Feroviar de Est) - este compus din 7 proiecte de cale ferata din care doar unul a fost reabilitat (Bucuresti - Ploiesti, parte componenta a coridorului de conectivitate 1). Acest coridor asigura legatura pe axa nord-sud, intre Moldova si Muntenia, dar si intre Ucraina / Moldova si Bulgaria la nivel de tranzit continental. Lungimea coridorului este de aproximativ 535 km, acesta fiind parte componenta a retelei TEN-T Core. Pentru implementarea proiectelor Bucuresti - Giurgiu si Darmanesti - Vicsani, pe langa modernizare se va realiza si electrificarea acestora. Coridorul este compus din cale ferata dubla electrificata intre Bucuresti si Suceava. Se suprapune rutelor feroviare 902 si 500.

 

●        Coridorul de conectivitate 3 (Coridorul Feroviar de Sud) - este compus din trei proiecte feroviare majore. Lungimea lui este de aproximativ 600 km si se suprapune retelei TEN-T Core, dar si Coridoarelor Rin-Dunare (ramura sudica) si Orient East-Med (tabelul 2.2.3). Prin proiectele Craiova - Caransebes si Arad - Caransebes se asigura accesul feroviar la podul dunarean transfrontalier de la Calafat-Vidin. Intre Bucuresti si Strehaia coridorul este dublu electrificat, iar mai departe, spre Arad, este doar electrificat. Acesta se suprapune rutelor feroviare 900 si 310.

 

●        Coridorul de conectivitate 4 (Coridorul Feroviar de Nord) - este compus din trei proiecte feroviare ce unesc Moldova de Transilvania, dar si tarile din estul Romaniei cu tarile din Europa Centrala. Lungimea coridorului este de aproximativ 470 km, din care 322 km (Suceava - Cluj-Napoca) apartin retelei TEN-T Core, iar restul de 156 km (Cluj-Napoca - Ep. Bihor) se suprapun retelei TEN-T Comprehensive. Sectorul de cale ferata dintre Suceava si Cluj-Napoca este in totalitate electrificat si partial dublat. In modernizarea sectorului de cale ferata dintre Cluj-Napoca si Episcopia Bihor sunt prevazute si lucrari de electrificare. Acesta se suprapune rutelor feroviare 502, 401 si 300.

 

Legatura dintre coridoarele de conectivitate se realizeaza prin intermediul a doua inter-coridoare de conectivitate feroviara:

●        Inter-coridorul de conectivitate A (Inter-coridorul Ardeal) - se suprapune retelei europene TEN-T Core si este compus din doua proiecte feroviare (102 km in total), care conecteaza coridorul de conectivitate 1 de coridorul de conectivitate 4, pe relatia Teius - Aiud - Campia Turzii - Apahida. Intreg inter-coridorul este compus din cale ferata dubla electrificata si se suprapune rutei feroviare 300.

 

●        Inter-coridorul de conectivitate B (Inter-coridorul Baragan) - este compus din doua proiecte feroviare si are o lungime de aproximativ 129 km, suprapunand-se retelei TEN-T Comprehensive intre Buzau, Faurei si Fetesti. Inter-coridorul asigura conexiunea feroviara intre coridorul de conectivitate 1 si coridorul de conectivitate 2. Intreg coridorul este dublu electrificat si se suprapune rutei feroviare 702. Ruta poate avea valente de transport cereale, avand in vedere ca traverseaza zone mari generatoare de produse agricole.

 

In sinteza, coridoarele prezentate mai sus, rezultate din obiectivele feroviare de conectivitate ale Romaniei, insumeaza aproximativ 3.800 km, dintre care 580 km de cale ferata au fost modernizati (primul semestru al anului 2021), 253 km se afla in diverse faze de implementare, iar peste 2.900 km sunt in faza de concept. Din totalul de 3.800 km, coridoarele de conectivitate feroviara reprezinta 3.244 km, inter-coridoarele de conectivitate feroviara reprezinta 231 km si 327 km sunt reprezentati de coridoarele feroviare transfrontaliere.

Valoare totala a proiectelor de-a lungul coridoarelor este de 23,1 miliarde euro (inclusiv TVA), din care 20,1 miliarde euro reprezinta proiectele de-a lungul coridoarelor feroviare de conectivitate, 1,5 miliarde euro - costul pentru modernizarea inter-coridoarelor feroviare de conectivitate, iar 1,4 miliarde euro constituie necesarul financiar pentru implementarea proiectelor de-a lungul coridoarelor feroviare transfrontaliere.

 

A fost stabilita si o prima lista de proiecte care apartin retelei primare si care va fi analizata multicriterial in cadrul procesului de prioritizare, formata din proiectele aflate in faza de executie si cele aflate in faza de proiectare. Lista cuprinde 20 de proiecte feroviare care apartin retelei TEN-T Core si Comprehensive a caror lungime insumeaza aproximativ 2.586 km si necesita diferite tipuri de interventii: modernizare, electrificare, dublare sau reinnoire. Costul estimativ pentru cele 20 de proiecte este de 12,8 miliarde euro (fara TVA).

 

 

 

●        Magistrala 4 - tronsonul Gara de Nord - Gara Progresu va conecta doua dintre cele mai importante statii de cale ferata din Bucuresti (Gara de Nord si Gara Progresu) cu aeroporturile internationale Otopeni si Baneasa si va avea corespondenta cu toate magistralele de metrou in functiune si de perspectiva. Lungimea estimata este de 10,6 km si va avea un numar de 14 statii si un depou;

●        Magistrala 5 - tronsoanele Eroilor - Universitate si Universitate - Pantelimon vor asigura legatura cartierului Pantelimon cu centrul orasului si zona de sud-vest, cartierul Drumul Taberei. Lungimea estimata este de 11,5 km si va avea un numar de 12 statii;

●        Magistrala 6 - tronsonul Gara de Nord - 1 Mai - Aeroport Otopeni va asigura legatura Aeroportului Otopeni si a zonei de nord a ariei metropolitane la reteaua de metrou din Bucuresti si la reteaua feroviara din Romania prin Gara de Nord. Prin extinderea magistralei 4 Gara de Nord - Gara Progresu, se va realiza o legatura importanta nord-sud care va lega cele doua aeroporturi Otopeni si Baneasa cu Gara de Nord, Gara Progresu, Gara Baneasa si Gara Basarab. Lungimea estimata este de 14 km si va avea un numar de 12 statii;

●        Magistrala 7 - tronsonul Voluntari - Bragadiru va asigura interconectivitatea intre doua zone populate din S-V si N-E Bucurestiului. Lungimea estimata este de 26 km si va avea un numar de 27 statii si doua depouri;

●        Magistrala 8 - Semi-inelul Sud Crangasi - Dristor 2 va asigura toate relatiile de transfer ale calatorilor intre magistralele de metrou, fara a mai fi necesara traversarea prin centrul orasului. Lungimea estimata este de 19 km si va avea un numar de 18 statii.

 

●        Extensie M2 - Pipera - Petricani: tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviara M800, in gara Petricani. Lungimea estimata este de 1,6 km si va avea un numar de doua statii;

●        Extensie M2 - Berceni - Linia de Centura Sud: tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucurestiului, in zona sudica. Lungimea estimata este de 2,4 km si va avea un numar de doua statii;

●        Extensie M3 - Pacii – Linia de Centura Vest: tronsonul va uni magistrala M3 de inelul feroviar al Bucurestiului, in zona vestica. Lungimea estimata este de 3,7 km si va avea un numar de 4 statii;

●        Extensie M4 - Straulesti - Mogosoaia: tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviara M700, in gara Parc Mogosoaia. Lungimea estimata este de 2 km si va avea un numar de doua statii.