- Evaluarea costului total pentru conformarea cu standardele UE privind apa indica o nevoie de investitii de 24,5 miliarde euro, fara a tine seama de cresterea costurilor asociate cu alte intarzieri, de penalitatile pentru infringement - neconformarea cu directivele UE - sau de costurile asociate schimbarilor climatice. Din totalul de 24,5 miliarde euro, se estimeaza o suma de 9 miliarde euro pentru investitii in alimentarea cu apa si 13,2 miliarde euro pentru colectarea si epurarea apelor uzate. Nevoile de reinvestitii sunt, de asemenea, mai mari pentru apa uzata, atingand 1,5 miliarde euro. 

Legat de orizontul de timp necesar pentru a realiza racordarea de 100%, e necesar sa ne uitam intai cum a evoluat acest indicator. Investitiile realizate in ultimii 15 ani au permis atingerea unor rate ridicate de conectare a populatiei la serviciile de alimentare cu apa potabila in mediul urban, cu un decalaj considerabil fata de mediul rural - 99%, fata de 49%. Pe de alta parte, obiectivele ONU de dezvoltare durabila la care Romania a aderat prevad la Obiectivul 6 - apa curata si sanitatie conectarea gospodariilor din orase, comune si sate compacte la reteaua de apa potabila si canalizare in proportie de cel putin 90% pentru orizontul 2030. In acelasi timp, Romania este in procedura de infringement pentru neconformarea cu Directiva privind apele reziduale urbane pentru anumite aglomerari de peste 10.000 l.e. 

Cele de mai sus necesita evident surse de finantare care in prezent nu au fost identificate, insa apreciem pe aceasta cale deschiderea Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene, care la ultimul Comitet de Monitorizare au dat asigurari ca vor fi facute alocari suplimentare pentru sectorul de apa pentru implementarea accelerata a proiectelor si pentru noi proiecte, in vederea conformarii, in unele judete.

 

 

- Planurile de Siguranta a Apei (PSA) reprezinta un instrument de management preventiv care ridica bariere, masuri de control, in calea contaminarii apei, inainte ca aceasta sa ajunga la robinetul consumatorului. PSA este obligatoriu, incepand cu 1 ianuarie 2021, pentru sistemele de aprovizionare cu apa potabila, colective sau individuale, care furnizeaza in medie o cantitate de apa mai mare de 1.000 mc/zi sau deservesc mai mult de 5.000 de persoane, in virtutea Directivei 2015/1787/UE privind calitatea apei destinate consumului uman transpusa de Ordonanta nr. 22/30.08.2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Pentru a realiza un PSA si a se asigura ca apa indeplineste cerintele legislative necesare consumului uman, companiile de apa efectueaza o evaluare aprofundata a sistemului - adica a infrastructurii - precum si a procesului de aprovizionare cu apa - a tratarii -, de la priza de captare din sursa de apa, pana la robinetul consumatorului. Planurile de Siguranta a Apei sunt revizuite anual si ori de cate ori intervin modificari relevante privind obiectivele acestora, in sistemul de aprovizionare cu apa sau o zona de aprovizionare cu apa a acestuia, si sunt actualizate sau reconfirmate o data la 3 ani. Noua Directiva 2020/2184/UE privind calitatea apei destinate consumului uman a fost transpusa in legislatia nationala si vine sa intareasca obligativitatea implementarii Planurilor de Siguranta a Apei, ca baza a stabilirii viitoarelor programe de monitorizare a calitatii apei distribuite consumatorilor. O apa sigura destinata consumului uman, asa cum cere Directiva 2020/2187/UE presupune nu numai absenta substantelor daunatoare, dar si prezenta unor cantitati de minerale si elemente esentiale.

 

- Romania este una dintre tarile care au fost deja afectate de schimbari climatice in ultimele decenii. Precipitatiile medii anuale in Europa au scazut in regiune, Romania fiind cea mai afectata. Precipitatiile au fost mai reduse in Transilvania si in bazinul Prut-Barlad, ceea ce genereaza ingrijorare in legatura cu riscul de seceta. Conform ANM, partea de jos a Luncii Dunarii si zona Deltei vor avea cel mai mare risc de seceta. Debitele medii anuale ale raurilor din Romania sunt prognozate sa scada. Se asteapta o reducere cu mai mult de 8% a debitului mediu pentru 7 rauri - Crasna, Mures, Jiu, Olt, Vedea, Arges si Siret -, cu cea mai mare reducere a debitului, de aproximativ 25%, pentru raul Vedea, iar cererea de apa este de asteptat sa creasca, mai ales pentru irigatii, din cauza cresterii frecventei si magnitudinii secetelor. 

In acest timp, stocul apelor subterane de adancime, situate la 100-300 m, pare stabil, insa o variabilitate semnificativa a fost observata in acviferele de mica adancime, cu o epuizare substantiala remarcata in timpul verii. Zona Dobrogei apare ca regiunea cea mai critica, cu resurse subterane de apa foarte limitate si evaporare ridicata, in jur de 1.000 mm/an, si resurse subterane de apa localizate la mare adancime - 250-300 m, ca singura sursa sigura de apa pentru alimentarea populatiei, cu risc de epuizare. Stres semnificativ asupra apei este, de asemenea, prezent in nord-est, in bazinul Prut-Barlad, precum si in sudul Banatului si in zona Crisurilor, in vest.

Legat de inundatii, riscul in Romania este mai mare decat in toate celelalte tari din regiunea Balcanilor. Regiunile cele mai afectate de inundatii sunt situate in sudul si vestul Romaniei, adica judetele Satu Mare, Arad, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita. Cele mai multe date indica faptul ca schimbarile climatice adauga provocari importante pentru sectorul de apa, ale caror costuri nu au fost estimate inca. ARA este implicata activ in pregatirea Strategiei europene de rezilienta in domeniul apei, strategie ce isi propune sa adreseze toate provocarile asociate schimbarilor climatice. In acest context, ARA a transmis la Bruxelles un Document de pozitie prin care solicita instituirea unui fond dedicat pentru apa.

 

 

- Dezbaterile publice derulate in data de 6 martie la Bruxelles, pe marginea Strategiei de rezilienta in domeniul apei, indica un nivel de acceptanta inca redus din partea populatiei si a fermierilor de a utiliza apa epurata in agricultura. Desi aceasta respecta normativele si cerintele de calitate pentru a reintra in circuitul natural, este inca nevoie de a intreprinde masuri suplimentare de constientizare a populatiei legate de beneficiile acestei masuri, respectiv faptul ca solul devine primul beneficiar de apa, de calitate si in ritm constant asigurat. Pe de alta parte, dezbaterile publice au aratat ca o masura imediata poate fi utilizarea apei in industrie, insa acest lucru inseamna cresterea competitiei pe resursa de apa care devine tot mai amenintata de reducere. Pare ca aceasta competitie va pune presiune pe pretul apei, caz in care forurile europene se pregatesc sa gandeasca un mecanism de implementare a principiului „eficienta utilizarii apei pe primul loc”.

ARA este preocupata de acest proiect si va organiza conferinte dedicate pe acest subiect, atat in cadrul ciclului de evenimente „Saptamana Apei”, cat si in cadrul Forumului Regional al Apei "Dunare-Europa de Est”.

In Romania, Primaria Buzau are un proiect unic de reutilizare a apei epurate. Pana in prezent, a fost realizat un studiu de pre-fezabilitate, iar azotul si fosforul sunt in limitele acceptate pentru utilizarea in agricultura. Pentru a transporta apa uzata din statia de epurare catre terenurile agricole sunt necesare retele de canale si conducte subterane care vor traversa o cale ferata si vor fi amenajate doua lacuri de acumulare. Executia lucrarilor ar urma sa inceapa intr-un interval de aproximativ doi ani.

 

- Orice impozit introdus are repercusiuni asupra tuturor, desigur. Iar OUG nr. 156/2025, care impune taxe suplimentare pentru constructiile speciale, aduce prejudicii semnificative si industriei apei, afectand atat companiile din acest sector, cat si consumatorii finali. Impactul negativ se resimte in calitatea serviciilor oferite si in costurile suportate de populatie. De aceea tin sa subliniez ca este esential ca deciziile luate la nivel de Guvern sa fie fundamentate pe analize riguroase si consultari cu specialisti din domeniu, pentru a evita masuri care pot dauna companiilor de apa, dar si economiei nationale in ansamblu. 

In situatia in care companiile de apa sunt obligate sa plateasca 1% impozit pentru constructiile mai sus mentionate, acestea vor intra, in anul 2025, in incapacitate de plata, cu repercusiuni directe asupra populatiei deservite, a stoparii investitiilor in infrastructura de apa si de canalizare si a blocarii proiectelor desfasurate cu fonduri nerambursabile.

Astfel, pentru a raspunde acestei cerinte, din calculele noastre, pretul apei ar trebui sa creasca in medie cu 30%, cu o extrema de 120%. Aceasta crestere va afecta direct gradul de suportabilitate al populatiei si capacitatea companiilor de apa de rambursare a creditelor. Depasirea pragului de suportabilitate atrage dupa sine, pe principiul „trenulet", riscul de scadere a gradului de colectare a creantelor, indicator raportat in cadrul contractelor de imprumut pentru cofinantarea proiectelor europene. Mai departe, neincasarea la timp a contravalorii facturilor emise pentru prestarea serviciului de apa si canalizare conduce mai departe la insuficienta disponibilului necesar pentru derularea activitatii curente de exploatare, pe langa plata investitiilor aflate in derulare.

Insuficienta disponibilului va atrage, mai departe, incapacitatea de rambursare a imprumuturilor de la institutii financiare internationale sau banci comerciale pentru implementarea proiectelor majore cu fonduri europene. Contractele de imprumut obliga companiile de apa sa indeplineasca conditionalitati financiare referitoare la situatia financiara, indicatori economici legati de capacitatea de plata a serviciului datoriei, gradul de colectare a creantelor. 

In situatia neindeplinirii acestor conditionalitati, contractele de imprumut pot fi reziliate de catre institutiile financiare internationale/ banci comerciale, ceea ce duce in final la incapacitatea de plata/ sustinere/ cofinantare a implementarii proiectelor europene.

 

 

- Sunt foarte multe evenimente si schimbari cu care se confrunta sectorul de apa in prezent, iar acestea sunt abia la inceput.

Intai de toate, astfel cum spuneam mai sus, ARA este implicata activ in pregatirea Strategiei europene de rezilienta in domeniul apei, strategie ce isi propune sa adreseze toate provocarile asociate schimbarilor climatice. Strategia europeana de rezilienta in domeniul apei va dezvolta un plan multianual cuprinzator intersectorial, cu repere in 2030 sau 2040.

Mai departe, incepand cu 2025 avem o Directiva revizuita privind epurarea apelor uzate urbane. Directiva revizuita extinde domeniul de aplicare la aglomerarile mai mici, acopera mai multi poluanti, inclusiv micropoluanti si aduce noi obligatii de contribuire la obiectivele de neutralitate energetica pentru companiile de apa. Aceasta are impact direct pe obligatiile de conformare ale Romaniei, care trebuie reflectate in legislatia europeana si sustinuta cu finantare publica.

O noua propunere legislativa europeana este in dezbatere si vizeaza Revizuirea listelor de poluanti care afecteaza apele de suprafata si apele subterane si standardele de reglementare corespunzatoare. Initiativa va contribui la punerea in aplicare a Planului de actiune privind poluarea zero, adoptat in mai 2021 in cadrul Pactului verde european.

Asadar, trei Directive europene vor fi modificate si vor fi transpuse corespunzator in legislatia nationala: Directiva cadru apa 2000/60/CE, Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si Directiva 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei.

Mai ales, a inceput dezbaterea privind bugetul multianual al Uniunii Europene si ne asteptam sa inceapa dezbaterea publica pentru viitoarea politica de coeziune. In acest context, ARA urmareste sa asigure resursele financiare indeplinirii tuturor obligatiilor Romaniei pentru sectorul de apa, de la continuarea conformarii, la anticiparea impactului schimbarilor climatice. Prin documentul de pozitie transmis de ARA pentru Strategia de Rezilienta in domeniul apei, am sustinut continuarea sprijinului in cadrul Fondului de coeziune pentru investitii in infrastructura de apa/ apa uzata, pentru a asigura conformarea cu Aquis-ul UE, in special in contextul revizuirii Directivei de epurare a apelor uzate urbane si al modificarilor anticipate pentru Directiva cadru apa.

De asemenea, am pledat pentru instituirea unui fond dedicat pentru apa, cu scopul de a sprijini accesul la apa de calitate, de a investi in reutilizarea apei, de a creste nivelul de digitalizare a utilitatilor de apa, de a asigura un raspuns imediat la situatii de urgenta si actiuni de redresare in caz de seceta si inundatii, de a incuraja inovarea prin proceduri flexibile de achizitii. Nu in ultimul rand, am cerut finantarea strategiei/ reformei si consolidarea institutionala a companiilor de apa, pentru a deveni viabile din punct de vedere financiar si operational.