Intr-un eseu publicat recent, Oliver Hermes, presedinte si CEO al grupului Wilo, a afirmat ca atunci cand politicienii vorbesc despre un „punct de cotitura”, ei se refera, de obicei, la o schimbare geopolitica sau istorica, cum este cea definita de invadarea Ucrainei de catre Rusia. Violenta si suferinta cu care se confrunta oamenii in mijlocul Europei si in alte parti ale lumii sunt devastatoare. ”Traim intr-o perioada caracterizata de secesiune, autosuficienta, protectionism si tensiuni internationale in crestere. Ca o consecinta a momentului geopolitic actual, asistam si la un punct de cotitura geo-economica. In multe privinte, aceasta dezvoltare poate fi descrisa ca un regres. Criza tranzactiilor energetice, intoarcerea inflatiei pe pietele dezvoltate, schimbarea a ratei dobanzii de politica monetara de catre bancile centrale si revolutia imobiliara asociata sunt rezultatul actiunilor actorilor politici din intreaga lume. In ceea ce priveste comertul exterior, cele trei decenii de hiperglobalizare s-au incheiat cu siguranta. Decuplarea face acum ravagii pe fiecare continent. In toate formele sale, decuplarea inseamna ca toate colaborarile multinationale se vor slabi, aliantele se vor prabusi si puntile economice dintre state vor disparea. Barierele comerciale, sanctiunile extrateritoriale, embargourile tehnologice si o rupere a lanturilor de aprovizionare initiate din motive politice au in mod clar consecintele negative pentru economia globala, care in prezent sunt subestimate. Deseori se uita faptul  ca nu exista o independenta completa a economiilor cu sisteme complexe. Mai ales cand vine vorba despre aprovizionarea cu materii prime, inlocuirea importurilor isi are limitele sale. Pur si simplu, nu putem face totul la nivel national sau regional singuri. Structurile si procesele multilaterale sunt si raman esentiale pentru o actiune economica si sociala eficienta. La momentul actual, decuplarea are cel putin patru manifestari. In primul rand, dimensiunea geografica descrie efectele regionale ale izolarii. In al doilea rand, dimensiunea tehnologica cuprinde fenomenul prin care diverse piete isi aplica propriile standarde pentru produse, sisteme si solutii. A treia dimensiune reprezinta decuplarea financiara, reducerea dependentei de pietele financiare si de capital globale, de moneda si de sistemele de plata. In fine, a patra latura reprezinta impactul global asupra aprovizionarii oamenilor cu resurse naturale. Toate cele patru elemente interactioneaza intre ele. In prezent,  un numar tot mai mare de companii sunt prinse in mijlocul disputelor geopolitice. Lupta comerciala dintre SUA si China este conflictul geostrategic central de astazi. Statele din mijloc, asa-numitele tari- sandwich din Europa si regiunea Pacificului, trebuie sa-si reevalueze oportunitatile si riscurile in acest domeniu. Daca se iau in considerare volumele comerciale ale regiunilor individuale ale lumii se va constata ca toate continentele sunt foarte strans legate din punct de vedere economic. De exemplu, Ucraina si Rusia impreuna reprezinta aproximativ 30% din exporturile globale de grau. Intreruperea, blocarea sau deconectarea dintre aceste legaturi comerciale globale vor duce la crize alimentare si foamete in multe parti ale lumii. Dependente similare exista intre comunitatile globale si Taiwan. Industria semiconductoarelor din Taiwan este clasificata la nivel global ca fiind importanta sistemic:  aproximativ 77% din circuitele electronice produse la nivel mondial provin din aceasta tara. O escaladare a conflictului din Taiwan ar putea avea repercusiuni dramatice si ar destabiliza in cele din urma economia globala deja fragila. Din aceste doua exemple, este usor de observat ca dezlegarea modelelor comerciale globale ar duce la pierderi enorme de eficienta si, in consecinta, la o degradare a prosperitatii. Multi oameni nu sunt constienti de aceasta posibilitate. De exemplu, conform unui sondaj realizat de Institutul Civey in 2022, doar 35% din populatia Germaniei considera ca globalizarea este o oportunitate, in vreme ce 61% o percep mai degraba ca pe o amenintare. In 2017, rezultatul sondajului era exact invers. Aceasta schimbare de atitudine constituie o evolutie extrem de ingrijoratoare. Este adesea trecut cu vederea faptul ca modelul de afaceri al UE, in special cel al Germaniei se bazeaza pe globalizare si multilateralism. Deglobalizarea si decuplarea pot face ca tarile sa devina mai suverane si independente fata de alte state, dar concomitent mai ineficiente in multe domenii, precum si mai costisitoare in ceea ce priveste functionarea economica. Cetatenii vor trebui sa plateasca preturile de consum mai mari pentru aceasta, cu pierderea aferenta prosperitatii si toate riscurile sociale inerente”. Concluzia expertului Wilo este ca  ”decuplarea este o iluzie si eludeaza realitatea, inducand falsa idee ca lumea poate fi organizata intr-un mod bipolar sau impartita in bine si rau, cu state bazate pe valori democratice, pe de o parte si tari cu sisteme politice autoritare, pe de alta parte. Un sistem mai realist este acela in care diversele modele politice de pe planeta coexista in mod responsabil. Multilateralismul in loc de decuplare este solutia rationala. Cu alte cuvinte: odata ce economia mondiala a fost decuplata si ridicate bariere de-a lungul blocurilor de putere si celor militare, conflictele devin mai usor de transpus in practica. Iar acest scenariu nu este de dorit!”. Pentru informatii suplimentare, click aici