Comisia Europeana a propus in data de 2 mai 2018, un buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027, considerat a fi un “raspuns onest la realitatea actuala, in care se asteapta ca Europa sa joace un rol mai important in asigurarea securitatii si a stabilitatii intr-o lume instabila, intr-un moment in care Brexit va lasa un gol considerabil in buget”. Propunerea Comisiei raspunde acestei duble provocari prin reduceri de cheltuieli si prin noi resurse in egala masura.

In ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro in credite de angajament (exprimate in preturile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din venitul national brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce in 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) in credite de plata (in preturile din 2018). Aceasta include integrarea in bugetul UE a Fondului european de dezvoltare - principalul instrument al UE de finantare a cooperarii pentru dezvoltare cu tari din Africa, zona Caraibilor si Pacific si care in prezent este un acord interguvernamental. Daca se ia in considerare inflatia, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanta prioritatile noi si urgente, se mentioneaza ca vor trebui majorate actualele niveluri de finantare. Investitiile actuale in domenii precum cercetarea si inovarea, tineretul, economia digitala, gestionarea frontierelor, securitatea si apararea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate si securitate in viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ si al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

Comisia a examinat in mod critic si domeniile in care se pot face economii si in care se poate imbunatati eficienta. Comisia propune o reducere moderata a finantarii pentru politica agricola comuna si politica de coeziune - cu aproximativ 5% in cazul fiecareia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura ca ele pot produce in continuare rezultate, consumand mai putine resurse, si ca pot inclusiv sprijini noi prioritati. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce in ce mai important de jucat in sprijinirea reformelor structurale si in integrarea pe termen lung a migrantilor.

Rezultatul acestor schimbari va fi o reechilibrare a bugetului si acordarea unei prioritati mai mari domeniilor in care bugetul UE poate avea un impact maxim.

O inovatie majora in cadrul bugetului propus este consolidarea legaturii dintre finantarea UE si statul de drept. Respectarea statului de drept reprezinta o conditie prealabila esentiala pentru buna gestiune financiara si pentru eficacitatea finantarii din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care sa protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficientele generalizate care afecteaza statul de drept in statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea sa suspende, sa reduca sau sa restrictioneze accesul la finantarea din partea UE in mod proportional cu natura, gravitatea si amploarea deficientelor care afecteaza statul de drept. O astfel de decizie ar urma sa fie propusa de Comisie si adoptata de Consiliu prin vot cu majoritate calificata inversa.

In noul cadru financiar multianual, sunt propuse doua noi instrumente pentru a promova stabilitatea zonei euro si convergenta catre zona euro:

- Un nou program de sprijin pentru reforme, care - cu un buget total de 25 de miliarde de euro - va oferi sprijin financiar si tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, in special in contextul semestrului european. In plus, un mecanism de convergenta va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro in contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comuna.

- O Functie europeana de stabilizare a investitiilor, care va contribui la mentinerea nivelului investitiilor in cazul socurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub forma de imprumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE in valoare de pana la 30 de miliarde de euro, la care se va adauga o asistenta financiara acordata statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobanzii. Imprumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar in momentele in care finantele publice vor fi limitate, insa investitiile prioritare vor trebui mentinute.

Noile prioritati necesita noi investitii. Din acest motiv, Comisia propune sa le finanteze printr-o combinatie de fonduri noi (aproximativ 80%), realocari si economii (aproximativ 20%). Pe baza recomandarilor Grupului la nivel inalt privind „Viitoarea finantare a UE”, Comisia propune modernizarea si simplificarea sistemului general de finantare actual - „resurse proprii” - si diversificarea surselor de venituri. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adaugata (TVA) si introducerea unui „cos” cuprinzand noi resurse proprii care sa fie asociat prioritatilor noastre politice.

Cosul de noi resurse proprii propus cuprinde:

- 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

- o cota de prelevare de 3% aplicata noii baze fiscale consolidate comune a societatilor (care va fi introdusa treptat dupa adoptarea legislatiei necesare);

- o contributie nationala, calculata pe baza cantitatii de deseuri de ambalaje din plastic care nu se recicleaza in fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12% din totalul bugetului UE si ar putea contribui cu pana la 22 de miliarde de euro pe an la finantarea noilor prioritati.

Comisia propune sa se elimine toate corectiile si sa se reduca de la 20% la 10% suma pe care o pastreaza statele membre atunci cand colecteaza veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE. Datorita celor doua masuri, bugetul UE va deveni mai simplu si mai echitabil. Pentru a se evita orice crestere brusca si drastica a contributiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptata a corectiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

Principalele aspecte ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

1. Axarea pe prioritati strategice de investitii, in cazul carora UE este cea mai in masura sa obtina rezultate bune: Majoritatea investitiilor din Fondul european de dezvoltare regionala si din Fondul de coeziune vor fi directionate catre inovare, sprijinirea micilor intreprinderi, tehnologiile digitale si modernizarea industriala. De asemenea, acestea vor fi folosite in scopul de a facilita tranzitia spre o economie cu emisii scazute de carbon si lupta impotriva schimbarilor climatice, pentru punerea in aplicare a Acordului de la Paris.

2. O politica de coeziune pentru toate regiunile si o abordare mai adaptata a dezvoltarii regionale:

- Investitii in toate regiunile: Regiunile care inregistreaza inca decalaje in ceea ce priveste cresterea sau veniturile, situate in principal in sudul si estul Europei, vor beneficia in continuare de un sprijin substantial din partea UE. Politica de coeziune va continua sa investeasca in toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate in intreaga Europa (inclusiv in statele membre mai bogate), intampina dificultati in realizarea tranzitiei industriale, in combaterea somajului si in a se afirma intr-o economie globalizata.

- O abordare adaptata: Politica de coeziune clasifica regiunile in trei categorii: regiuni mai putin dezvoltate, regiuni de tranzitie si regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor ramane in continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepantele si a ajuta regiunile cu venituri si crestere economica scazute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, si anume somajul in randul tinerilor, nivelul scazut de educatie, schimbarile climatice si primirea si integrarea migrantilor.

- Initiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezinta o Europa care imputerniceste, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare initiate la nivel local. Autoritatile locale, urbane si teritoriale vor fi mai implicate in gestionarea fondurilor UE, in timp ce ratele de cofinantare majorate vor imbunatati asumarea raspunderii pentru proiectele finantate de UE in regiuni si orase.

3. Un numar limitat de norme, mai clare, mai scurte si un cadru mai flexibil:

- Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexitatii normelor in urmatorul buget pe termen lung al UE, reducand birocratia si simplificand procedurile de control pentru intreprinderile si antreprenorii care beneficiaza de sprijinul UE.

- Un cadru unic de reglementare: Exista deja un cadru de reglementare unic care cuprinde sapte fonduri UE implementate in parteneriat cu statele membre („gestiune partajata”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finantate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu intre fondurile politicii de coeziune si Fondul pentru azil si migratie, pentru a elabora astfel strategii de integrare locala a migrantilor. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legaturi mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege sa transfere o parte din resursele politicii de coeziune catre programul InvestEU.

- Adaptarea la necesitati: De asemenea, noul cadru combina stabilitatea necesara pentru planificarea pe termen lung a investitiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face fata evenimentelor neprevazute. O evaluare la jumatatea perioadei va determina daca sunt necesare modificari ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finantare si daca va fi posibil transferul limitat de resurse in cadrul programelor finantate din fondurile UE.

4. O mai stransa legatura cu semestrul european, pentru a imbunatati mediul de investitii in Europa: Comisia propune consolidarea legaturii dintre politica de coeziune si semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil intreprinderilor si cresterii in Europa, astfel incat investitiile UE si cele nationale sa poata fi valorificate la intregul lor potential. Aceasta consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate si coordonare cu noul Program imbunatatit de sprijin pentru reforme.

Pentru Romania, viitorul cadru bugetar al UE post 2020 este deosebit de important, fiind unul dintre principalele dosare pe care tara noastra le va gestiona pe durata mandatului Presedintiei Consiliului UE, trebuind sa actioneze pentru mentinerea unitatii statelor membre si obtinerea unui consens.

Este e evidentiat spiritul de transparenta fara precedent, pe 2 mai, Comisia Europeana prezentand propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atat in preturile curente, cat si in preturile constante din 2018, iar pe 29 mai publicand alocarile nationale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atat in preturile curente, cat si in preturile constante din 2018.

- Axarea pe prioritati strategice de investitii: directionarea catre inovare, sprijinirea micilor intreprinderi, tehnologiile digitale si modernizarea industrial a majoritatii investitiilor din Fondul european de dezvoltare regionala si din Fondul de coeziune;

- Sprijin mare din partea UE pentru regiunile care inregistreaza inca decalaje in ceea ce priveste cresterea sau veniturile, situate in principal in sudul si estul Europei;

- Axarea pe a crea un mediu favorabil intreprinderilor si cresterii in Europa;

- Reducerea complexitatii normelor, a birocratiei si simplificarea procedurilor de control pentru intreprinderile si antreprenorii care beneficiaza de sprijinul UE;

- Noul program de sprijin pentru reforme, cu un buget total de 25 de miliarde de euro;

- Functia europeana de stabilizare a investitiilor;

- Alocarea la politica de coeziune pentru Romania in proiectul de buget european 2021-2027, de fonduri in valoare de 27,203 miliarde euro.

Sunt subiecte sensibile, pentru care Romania va trebui sa faciliteze obtinerea unui consens: majorarea actualelor niveluri de finantare, reducerile unor finantari, majorarea ratelor de cofinantare, posibilitatea suspendarii/reducerii/restrictionarii accesului la finantarea din partea UE in mod proportional cu natura, gravitatea si amploarea deficientelor care afecteaza statul de drept.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotari in unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Ajungerea in 2019 la un acord privind urmatorul buget pe termen lung va asigura o tranzitie fara probleme intre actualul buget pe termen lung (2014-2020) si noul buget, precum si previzibilitatea si continuitatea finantarii, in beneficiul tuturor, Romania, in cadrul mandatului sau la Presedintia Consiliului UE, avand un rol important in acest sens.