Jurnalistii si publicul lor vad presa subordonata politicienilor, iar aceasta migratie a jurnalistilor catre politic, o simpla consecinta. Tinerii intre 22 si 40 de ani au canale de media preferate si condamna practicile de clickbait, dar recunosc ca sunt atrasi de titlurile pompoase. Iar persoanele de peste 40 de ani, educate, prefera sa isi caute singure informatiile si, deci, sa isi selecteze mereu sursele, fara sa fie fidele. Jurnalistii arata ca presiunea financiara face ca, in ultimii 10 ani, multe institutii de media sa intre fie sub influenta politicului, fie sub „tirania audientei” si a logicii comerciale, care s-au rasfrant puternic in politica editoriala. Raportul de cercetare calitativa „Starea Presei” a fost realizat impreuna cu agentia de cercetari de piata Brennan Group, la initiativa agentiei de PR Tudor Communication, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertatii Presei.

“Oamenii vor in continuare o media puternica si onesta. Raportul efectuat arata ca atat pentru consumatorii de presa, cat si pentru jurnalisti, informatie de calitate si profesionalism jurnalistic inseamna documentare, surse multiple si verificate, corectitudine si obiectivitate in reflectarea adevarului. Toata lumea se uita cu speranta catre momentul in care consumatorii vor fi mai educati, mai pretentiosi si mai critici, sanctionand continutul de calitate indoielnica si lipsa de profesionalism, si fortand astfel o re-evaluare si re-orientare a presei spre practici si continut original si de calitate”, a spus Mihaela Tudor, CEO Tudor Communication.

“Pe de alta parte, jurnalistii reclama presiunea de a livra cat mai repede materialul (i.e de a fi primul), care duce la compromisuri de calitate, limitarea numarului de surse sau neverificarea lor, incompetenta, lipsa de pregatire si profesionalism a unor colegi, dar si coruptia si presiunile venite din partea patronilor sau a factorului politic”, arata Serban Florea, director general Brennan Group.

Desi in prezent exista un volum mare de surse si informatii care pot fi accesate de consumatori, fenomenul de supraincarcare si redundanta informationala este dublat si de o presiune mai mare pe consumatorul final, care trebuie sa selecteze, sa verifice si sa evalueze singur credibilitatea si veridicitatea materialelor.

Presa locala, prin vocea jurnalistilor, se vede lipsita de putere si subfinantata, fapt ce duce la o vulnerabilitate foarte mare, care se concretizeaza adesea in amenintari si presiuni.

 

Pentru consumatori, presa ca business are o conotatie peiorativa si este asociata si criticata pentru excesul de tabloidizare, dramatizare si practici de clickbait, care scad credibilitatea si increderea generala in profesionalismul jurnalistilor.

Pentru jurnalisti, presa ca business este o realitate pragmatica ce implica presiuni majore si compromisuri.

Atat consumatorii de presa, cat si jurnalistii au constatat lipsa armonie /coeziune in comunitatea media, care pare din ce in ce mai radicalizata si polarizata, conflictuala si suspicioasa.

***

Tudor Communication, agentia de PR formata din jurnalisti cu experienta, continua astfel demersurile din campania #respectjurnalistii, prin raportul care analizeaza starea presei din Romania. Problemele cu care se confrunta presa - subordonare in interese politice, subdimensionarea redactiilor, inchiderea tot mai multor publicatii, lipsa de timp si de investitii in redactii, abuzurile manageriale, increderea tot mai scazuta a societatii in profesia de jurnalist, atacurile politice si fragila solidaritate de breasla, precum si ineficienta asociatiilor care sa reprezinte drepturile profesionistilor, isi au rezolvarea si in atitudinea fiecaruia dintre ei. Concluziile raportului arata clar ca statul ar trebui sa fie primul care sa garanteze libertatea de exprimare si protectia jurnalistilor. Din pacate, insa, asistam la din ce in ce mai multe atacuri chiar din partea decidentilor.

“Pana la urma, presa din Romania nu este nici mai rea, nici mai buna decat societatea romaneasca; jurnalistii sunt si ei tot crescuti si educati in aceasta societate”, este declaratia unui jurnalist in cadrul focus grup-ului.

Raportul poate fi accesat integral, aici.