Capitalul de lucru defectuos, calitatea slaba a veniturilor si profiturilor, randamentul operational insuficient pentru costul datoriilor contractate, investitiile ineficiente si randamentul inferior al investitiilor in raport cu costurile de finantare reprezinta principalele cinci greseli realizate de managerii firmelor care intra in insolventa, potrivit unei analize efectuate de compania Coface Romania, specializata in managementul riscului. Potrivit datelor incluse in Studiul Insolventelor din semestrul intai, din cele 5.524 de companii care au intrat in insolventa in primele sase luni din 2015, 3.063 au depus declaratiile financiare pentru anul 2013, generand o cifra de afaceri cumulata de 7,7 miliarde lei, in timp ce 2.107 dintre acestea si-au raportat situatiile financiare pe formatul extins, generand venituri totale de 6,5 miliarde lei. "Acest esantion este reprezentativ (cu un procent de acoperire numerica de 68%, respectiv 85% din punct de vedere valoric), iar analiza detaliata a informatiilor financiare extinse ne permite sa observam cinci greseli realizate de catre managementul acestor companii, care au compromis continuarea afacerilor pe termen lung", se arata in analiza Coface Romania, semnata de Iancu Guda, Senior Economist al companiei.

 

Potrivit documentului citat, in medie, companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului 2015, au inregistrat o extindere a termenelor de plata catre furnizori de aproximativ doua luni. Accesul rapid si ieftin la creditul furnizor a reprezentat o resursa importanta pentru aceste companii, insa acesta nu a fost orientat catre directii productive. "Astfel, doua treimi din aceste resurse suplimentare au fost orientate catre investitii pe termen lung in active fixe (care nu au generat vanzari sau profituri suplimentare), in timp ce o treime a fost orientata catre rambursarea creditelor pe termen lung, acoperirea pierderilor sau chiar plata de dividende (evident, inainte de intrarea in insolventa). Practic, 57% dintre companiile insolvente din primul semestru al anului curent se incadreaza in aceasta categorie", se arata in studiu. Diferenta de 43% dintre companii, care au inregistrat capital de lucru pozitiv, unul dintre motivele declansarii procedurii de insolventa poate fi reprezentat de viteza de transformare a productiei si vanzarilor in incasari, care poate fi mai lenta decat viteza de transformare a cheltuielilor in plati (durata medie de timp in care facturile ajung la scadenta). "O nepotrivire intre cele doua maturitati echivaleaza cu un management defectuos al fluxului de numerar, aspect observat cu precadere la firmele insolvente din cele doua cauze mentionate anterior", explica expertii Coface.

 

Un procent de 42% dintre companiile care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au inregistrat un rezultat net pozitiv. Totusi, acesta nu confirma decat faptul ca veniturile totale depasesc cheltuielile totale (inclusive taxe si impozite) si nu echivaleaza obligatoriu cu o situatie de lichiditate foarte buna. Dintre acestea, 29% au avut probleme cu lichiditatile, ceea ce inseamna ca rezultatul contabil pozitiv (profiturile companiilor) nu s-a materializat intr-o situatie favorabila de lichiditate pentru doua treimi dintre companii, cauza principala fiind managementul precar al fluxului de numerar.

 

Aproximativ 45% (942 de companii din cele 2.107 care au depus declaratiile financiare pe formatul extins), au inregistrat un rezultat operational pozitiv (venituri din exploatare mai mari decat cheltuieli din exploatare), dar nivelul absolut al acestora nu a fost suficient de mare pentru a asigura un grad confortabil de acoperire al dobanzilor foarte mari la creditele contractate (pe fondul unei supraindatorari, gradul mediu de indatorare ajungand, in anul 2013, la aproape 144%).

 

Circa 48% dintre companii au realizat investitii in activele fixe (capex) mai mari decat nivelul amortizarii. Pentru 71% dintre acestea, veniturile din activitatea de exploatare inregistrate dupa momentul investitiei au scazut. Potrivit Coface, aceasta dinamica poate indica doua explicatii posibile: fie managementul companiilor insolvente a estimat gresit cererea din piata si a ajuns sa investeasca in extinderi de capacitati care au rezultat intr-un potential de productie neutilizat, fie investitiile realizate nu au avut sinergii sau o legatura directa cu activitatea deja desfasurata, dar diversificarea nefericita a afacerilor a fost realizata pe aceeasi companie, iar rezultatul slab a impactat si activitatea de baza a firmei subiect.

Mai mult, dintre cele 48% de companii care au realizat investitii in activele fixe (capex) mai mari decat nivelul amortizarii, un procent de 69% a raportat o deteriorare a rezultatului net, aproximativ o treime dintre acestea trecand din profit pe pierde. Practic, aproape jumatate dintre companiile insolvente au realizat investitii, dar pentru doua treimi dintre acestea rezultatul net a fost deteriorat.

 

Indiferent de nivelul investitiilor realizate, companiile care au intrat in insolventa in primul semestru din 2015 au inregistrat un randament al activelor mai mic mic decat costul dobanzilor aferente creditelor contractate pentru finantarea activelor respective. Astfel, randamentul activelor inregistrat in anul 2013 a fost negativ, in conditiile in care costul dobanzilor a escaladat pe fondul tendintei de supraindatorare a firmelor.

Potrivit datelor Coface Romania, sectorul constructiilor se mentine in topul sectoarelor economice care au inregistrat cel mai ridicat numar al insolventelor nou-deschise pe parcursul primului semestru din 2015, raportat la 1.000 de firme active. Astfel, in perioada ianuarie-iunie a.c., 893 de firme de constructii au intrat in incapacitate de plata,numarul acestora fiind, insa, cu 54,2% inferior datelor din primele sase luni din 2014, cand au intrat in insolventa 1.949 de societati specializate. Astfel, in intervalul analizat au intrat in insolventa 33 de companii de constructii din 1.000 active, piata constructiilor fiind urmata, in clasamentul intocmit de Coface Romania, de domeniul horeca (25 de firme/ 1.000) si de cel de comert cu ridicata si distributie (22/ 1.000).