Aproximativ 15% dintr-un numar total de 6.064 de contracte publice analizate de Societatea Academica Romana (SAR) sunt adjudecate de firme care finanteaza partide politice prin donatii legale. "Daca luam in considerare toate contractele (cu exceptia contractelor-cadru), care au fost acordate prin intermediul unor licitatii cu un singur ofertant catre companii conectate politic sau de catre autoritati «capturate», in perioada 2007-2013, aproape 42% din tranzactii sunt particulariste, insumand 46% din totalul valorilor tranzactionate", se arata in raportul SAR. Institutia considera ca o autoritate contractanta este «capturata» daca, din totalul contractelor de peste un milion de euro, proportia atribuita de o autoritate intr-un an catre un singur ofertant depaseste 50%, in conditiile in care acea autoritate a oferit cel putin trei contracte in acel an. "In mod evident, aceasta e doar «captura» pe fata. Sub pragul de un milion de euro sau intr-o forma mai subtila pot exista multe alte contracte preferentiale", se mai arata in raportul citat.

Unul din patru contracte, acordat prin licitatii cu ofertant unic

Potrivit SAR, unul din patru contracte finantate de la bugetul de stat este atribuit prin licitatii cu ofertant unic. "Practica licitatiilor cu un singur ofertant si tendinta firmelor de a stabili legaturi politice exista in cadrul intregii piete de achizitii publice. Cu toate acestea, contractele finantate din fonduri nationale prezinta un risc mai mare de coruptie (in comparatie cu proiectele finantate din fonduri europene), din moment ce licitatia cu un ofertant unic este asociata negativ cu finantarea europeana, dar asociata in mod pozitiv cu prezenta conexiunilor politice. Captura agentiilor este asociata semnificativ atat cu licitatiile cu ofertant unic, cat si cu firmele conectate politic, insa nu si in ceea ce priveste contractele finantate prin fonduri europene", se mai arata in raport. Totusi, unul din fiecare trei contracte castigate de o firma conectata politic a primit finantare europeana.

Transparenta, una din principalele cerinte pentru detectarea coruptiei

Una dintre principalele cerinte pentru detectarea coruptiei este reprezentata de accesul la date si informatii. Angajamentul Guvernului Romaniei de a creste transparenta in sectorul achizitiilor publice si punerea la dispozitia publicului a unor seturi de date constituie un bun prim pas, dar, din pacate, instrumentele existente nu permit analize profunde ale riscurilor de coruptie. "Mai tulburator este faptul ca nici macar statul nu are instrumentele adecvate pentru a efectua o evaluare statistica corecta. Exista resurse deja alocate (cum ar fi cele pentru guvernare deschisa din cadrul Cancelariei Primului Ministru), dar acestea ar putea fi suplimentate prin intermediul finantarilor Europene", se mai arata in raportul Societatii Academice Romane.

In acest context, SAR face cateva recomandari cu privire la domeniul achizitiilor publice:

1. Noul sistem electronic de achizitii publice (SICAP) ar trebui sa permita extragerea informatiilor intr-o baza de date unitara, care sa contina mai multe filtre de verificare si selectie (sistemul trebuie, in primul rand, sa nu permita lipsa informatiilor esentiale). Omiterea unui contract ar trebui sa fie automat sanctionata cu amenzi administrative. In plus, modulul de exportare de date din SICAP in format CSV ar trebui sa aloce o mai mare atentie semnelor diacritice.
2. Conform Strategiei Nationale Anticoruptie 2012-2015, Obiectivul Specific numarul 6 intitulat "Cresterea eficientei mecanismelor de prevenire a coruptiei in domeniul achizitiilor publice", se propune "constituirea unei baze de date cu companiile care si-au executat necorespunzator contractele din fonduri publice". Ar trebui ca acest obiectiv specific sa se regaseasca si in noua Strategie Nationala Anticoruptie 2016-2020. Ar fi util ca aceasta "lista neagra" a companiilor sa fie disponibila imediat pentru toate entitatile implicate in domeniul achizitiilor publice, cel putin in viitor, prin intermediul SICAP.
3. Raportul anual al fiecarei autoritati publice sau companie de stat ar trebui sa includa un capitol privind eficienta achizitiilor ("value for money"), care sa fie publicat cel tarziu in luna februarie a anului urmator. Acesta trebuie sa includa: o justificare a bugetului autoritatii (modul in care obiectivele sunt indeplinite prin cheltuieli) si un model pentru un capitol privind achizitiile publice.
4. Guvernul Romaniei ar trebui sa urmareasca, pe termen lung, depolitizarea si profesionalizarea personalului cu atributii in derularea procedurilor de achizitii la toate nivelurile administrative.

Recomandari cu privire la sistemul electronic al achizitiilor publice

Pentru ca riscurile de coruptie sa fie mai bine evaluate, SAR considera necesare cateva imbunatatiri ale sistemului electronic de achizitii publice, care sa acopere atat aspectele tehnice ale sistemului, cat si rationamentul pentru restructurarea interfetei sistemului electronic si se bazeaza pe experienta directa negativa a cercetatorilor SAR in ceea ce priveste colectarea datelor:

1. Orice informatie suplimentara legata de diferite tipuri de anunturi (Erata/Corectie), ar trebui sa fie adaugata intr-un mod structurat. Eratele existente in sistem nu au un format uniformizat si nu au fost aplicate automat pentru a se vedea ce tip de informatie modifica in anunturi. Acestea sunt importante pentru ca schimba informatii esentiale, precum numarul contractului, numele autoritatii contractante, numele castigatorului sau valoarea contractului. Astfel, orice informatie suplimentara legata de diferite tipuri de anunturi (Erata/Corectie) ar trebui sa fie adaugata intr-un mod structurat in sistem, pentru a elimina lipsa de standardizare. In plus, ar trebui sa existe un istoric al modificarilor efectuate in anunturi, iar acestea sa fie marcate pentru a fi usor identificate. De asemenea, ar trebui sa existe un sistem automatizat de adaugare a acestora la anunturile de atribuire/ participare.
2. Conectarea automata a sistemului electronic la Registrul Comertului sau la o baza de date simpla, astfel incat cei care completeaza anunturi sa poata sa introduca doar codul de inregistrare fiscala si sistemul sa preia in mod automat numele companiei.
3. In cazul in care castigatorii unei licitatii sunt asociatii/consortii de firme, ar trebui sa existe o optiune pentru a bifa acest lucru, precum si campuri suplimentare pentru a introduce un cod de inregistrare fiscala pentru fiecare firma in parte (specificandu-se in mod clar ca primul cod apartine liderului).
4. Fiecare anunt ar fi trebuit sa delimiteze foarte clar codurile postale si codurile de inregistrare fiscala, atat ale castigatorilor, cat si ale autoritatii contractante.
5. Adaugarea unei optiuni de completare automata pentru sectiunile "Tara" si "Localitate", astfel incat utilizatorul sa poata introduce doar primele litere si ulterior sa vada o lista de sugestii automate pentru aceste doua domenii.
6. Sumele din contracte ar trebui fie sa se introduca strict fara TVA (sa se elimine optiunea TVA), fie sa se selecteze TVA-ul dintr-o lista predefinita (nu inserat manual, cum este in prezent).
7. Sumele din contracte ar trebui sa fie convertite automat si in alte valute (EUR si USD daca s-a ales initial RON) la cursul de schimb din ziua in care a fost atribuit contractul.
8. Cand se adauga valori noi sau se modifica cele vechi, ar trebui sa existe doua campuri separate, unul pentru cifre si altul pentru zecimale.
9. In cazul in care un anunt contine informatii cu privire la mai multe contracte, codul CPV corespunzator ar trebui sa fie mentionat pentru fiecare contract in parte.
10. Informatii cu privire la ofertantii respinsi la o licitatie de atribuire ar trebui sa fie de asemenea disponibile - incluzand codul de inregistrare fiscala si suma licitata.

Pentru a consulta varianta integrala a raportului SAR, click aici! (E.I.)