In numai trei luni in care a fost decretata stare de urgenta/ alerta, respectiv in intervalul 16 martie - 17 iunie 2020, Romania a pierdut 628.478 de locuri de munca, 181.648 de salariati au avut contractele individuale de munca (CIM) suspendate cu acordul partilor si venit 0 pentru salariati, iar alte 249.855 de persoane au inregistrat reduceri salariale, desi au continuat sa lucreze, din care 66.032 salariati au avut salariul redus, desi norma de munca a ramas neschimbata. In plus, in aceeasi perioada, 1.240.674 de CIM au fost suspendate prin somaj tehnic, iar 72.269 de salariati au avut CIM suspendate prin reducerea saptamanii de lucru. Aceste date au fost prezentate de Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical (BNS) in cadrul dezbaterii "Romania munceste! Flexicuritate si digitalizare in contextul noilor tendinte din piata muncii din Romania!", organizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) luni, 22 iunie.

 

"Criza a aratat cat de vulnerabile sunt unele forme de ocupare, dar si cat de rapid au fost incheiate unele relatii de munca. In mai putin de 15 zile de la aparitia crizei, la 01 aprilie 2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150.000 de locuri de munca au disparut, o dovada a usurintei cu care se inchide o relatie de munca. In 3 luni aprox 628.000 de locuri de munca au disparut. Indiferent de evaluarile la care ne uitam, comparativ cu alte state europene (evaluari realizate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial sau Organizatia Internationala a Muncii) o discutie in acest moment despre flexibilizarea pietei muncii nu se justifica. Piata muncii din Romania este mai flexibila decat in multe state europene, legislatia in domeniul protectiei locurilor de munca este mult mai putin protectiva decat in multe state europene", arata specialistii BNS.

 

Sindicalistii considera ca introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusa in discutie fara a avea in vedere contextul in care acestea se aplica in tara respectiva. Schemele de munca cu timp redus, aplicate intr-o forma sau alta la nivel extins in Europa, au fost o solutie de criza, extinderea aplicarii acestora in afara contextului actual trebuie sa tina cont de lectiile invatate anterior de statele ce au aplicat acest model.

"Acest model functioneaza in Germania cu succes pentru ca in aceasta tara conditiile de concediere a unui lucrator, in special a unui lucrator cu experienta, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania. In Romania costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 saptamani, chiar si pentru un lucrator cu 10 ani vechime, in Germania perioada de preaviz pentru un lucrator cu 10 ani experienta este de 17,3 saptamani, la care se adauga plati compensatorii pentru 21,7 saptamani. Eforturile de a furniza protectie sociala lucratorilor si de a sprijini firmele sa-i pastreze poate fi in van daca nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluarile macroenomice pe acest mecanism au aratat ca acest tip de schema functioneaza ca un stabilizator mai eficient in tarile in care conditiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firma. Atunci cand costul concedierii unui lucrator sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numarului de ore in locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus in tarile in care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel vazut si in Romania, foloseste mecanismul somajului tehnic si apoi concediaza", mai spun sindicalistii.

 

BNS mai considera ca masurile asumate de Guvern in aceasta perioada si-au dovedit partial utilitatea, in contextul in care in 3 luni s-au pierdut 628.000 de locuri de munca, din care 266.000 au disparut dupa incetarea starii de urgenta. "Acordarea subventiei conditionat de pastrarea locurilor respective de munca, asa cum de altfel am propus la inceputul crizei, ar fi imbunatatit mult eficacitatea acestei masuri de interventie", mai arata reprezentantii sindicatelor.

Cresterea indemnizatiei de somaj, functionarea dialogului social, corelarea sistemului de educatie cu piata muncii, formarea profesionala, modernizarea sistemului de gestiune a pietei muncii, securitatea sociala pentru lucratorii atipici, sunt doar cateva din aspectele identificate de BNS ca prioritati si comunicate reprezentantilor Guvernului in cadrul acestei reuniuni.