Raportat la spatiul European Romania aloca pentru protectie sociala unul din cele mai mici procente din PIB (aprox 15% din PIB), in conditiile in care media europeana este de aprox 28%. In plus, eficienta utilizarii acestor resurse in combaterea riscului de saracie este in Romania mult mai redusa decat media europeana. In 2019 impactul transferurilor sociale (altele decat pensiile) in reducerea riscului de saracie a fost in Romania de doar 15%, in conditiile in care impactul in Polonia a fost de peste 36% (Polonia a alocat in 2019 pentru protectie sociala 19% din PIB).

Lipsa eficientei utilizarii resurselor se datoreaza si faptului ca nivelul de protectie asigurat prin beneficiile de protectie sociala este unul extrem de redus. Un astfel de exemplu este abordarea Indicatorului Social de Referinta (ISR), de la introducerea lui in 2008 si pana in prezent.

ISR a fost adoptat pentru prima data in 2008 si a reprezentat la acel moment baza de calcul pentru indemnizatia de somaj. In cazul tinerilor ce au finalizat o forma de invatamant si nu si-au gasit un loc de munca ISR este singurul element in baza caruia se stabileste indemnizatia de somaj.

Din 2012 ISR a fost introdus ca element de referinta si in calculul ajutorului social (venitul minim garantat) dar si a celorlalte beneficii si prestatii prevazute de legea asistentei sociale 292/2011.

Astazi de nivelul ISR sunt legate o multime de beneficii sau prestatii sociale, cum ar fi:

- Indemnizatia de somaj,

- Ajutoare sociale, ajutoare de urgenta, burse sociale, ajutoare in natura, ajutorul acordat pentru refugiati, indemnizatii pentru cresterea copiilor, alocatii pentru persoanele cu dizabilitati, indemnizatii de ingrijire, asa cum sunt ele prevazute de legea 292/2011.

- Alocatia lunara de ingrijire a persoanelor cu handicap conform legii 448/2006.

- Ajutorul social (venitul minim garantat) acordat potrivit legii 416/2001.

- Alocatia lunara de plasament acordata pentru copiii luati in plasament conform legii 272/2004,

- Tichetele pentru educatie acordate conform legii educatiei nationale, nr 1/2011.

Din 2008 si pana in prezent ISR nu a fost modificat niciodata, in conditiile in care rata inflatiei cumulata in aceasta perioada a fost de aprox 44% iar cresterea economica reala cumulata in toata aceasta perioada a fost de peste 30%.

Pierderea relevantei ISR ca indicator este extrem de vizibila daca ne raportam la salariul minim din 2008 si de la inceputul acestui an.

In fapt Romania bifeaza doar ca isi protejeaza cetatenii - o spune clar Comitetul European pentru drepturi sociale al Consiliului Europei care preciza in 2017 ca ISR nu a mai fost actualizat din 2008 iar acest lucru afecteaza adecvarea si calitatea protectiei oferita de prestatiile sociale legate de ISR.

O spune de altfel si un studiu comandat de Comisia Europeana[1] referitor la protectia consumatorului vulberabil - ”Efectivitatea legii va depinde in egala masura de (a) aplicarea si implementarea concreta a criteriilor de eligibilitate si (b) de nivelul de adecvare al beneficiilor…”.. In fapt este putin probabil ca aceste beneficii sa contribuie la reducerea nivelului actual al saraciei, avand in vedere ca nivelul lor este similar cu cele aflate in plata in acest moment.”

Am ales 3 exemple relevante pentru ce a insemnat inghetarea ISR la nivel de beneficii de protectie sociala.

- 2008: 238 lei, 46,7% din salariul minim brut,

- 01.01.2021: 231 lei, echivalent cu 160 lei in preturile anului 2008, adica 10,4% din salariul minim din 2021.

In termeni reali indemnizatia de somaj a tinerilor s-a redus in perioada 2008 - 2020 cu aprox 33%.

- 2008: 401 lei, 74,25% din salariul minim brut,

- 01.01.2021: 528 lei, echivalent cu 367 lei in preturile anului 2008, adica 22,9% din salariul minim din 2021,

In termeni reali indemnizatia de somaj a persoanelor cu vechime in munca s-a redus in perioada 2008 - 2020 cu aprox 8,4%. Nu este de mirare ca 78% din somerii din Romania erau in 2020 expusi riscului de saracie.

- 2012: 184 lei,

- 01.01.2021: 266 lei, echivalentul a 228 in preturile anului 2012.

In termeni reali ajutorul social a crescut cu 24%, in aceeasi perioada cresterea economica reala a fost insa de 35%. In acest mod Romania adanceste discrepante sociale si inegalitatea veniturilor. Cei saraci devin din ce in ce mai saraci. Acesti oameni continua sa fie lasati la marginea societatii si continuam sa ne miram ca se multumesc sa traiasca din ajutorul social. De mult Romania nu mai stie cati cetateni mai sunt in mod real in piata muncii nationala. Saracia ii impinge sa plece la munca in afara tarii. I-am vazut in 2020 disperati sa-si riste sanatatea pentru unele dintre cele mai precare locuri de munca disponibile in spatiul european, respectiv cele de zilier in Germania sau in alte tari europene.

Ce propune legea promulgata saptamana trecuta de Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (Legea nr. 225/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)?

In fapt nu mare lucru. Facand abstractie de ce s-a intamplat in ultimii 14 ani si de erodarea puterii de cumparare a ISR, legea propune ca din 2022 valoarea ISR sa se actualizeze cu rata inflatiei din anul precedent. Astazi valoarea reala a ISR mai este de doar aprox 345 lei (in pretueile anului in care a fost ultima data revizuit) si va continua sa se erodeze pana in 2022 cand se va face prima actualizare. Insa aceasta valoare actualizata se va aplica efectiv doar in bugetul anului 2023, pentru ci in martie 2022 bugetul pentru anul 2022 ar trebui sa fie deja adoptat.

Ca urmare, legea promulgata vine prea tarziu si nu prea foloseste mai deloc. E golita de consistenta. Ar fi fost normal ca anterior introducerii mecanismului de ajustare automata ISR sa fie adus in termeni reali la nivelul anului 2021 si abia apoi actualizat cu rata inflatiei. Astazi ISR ar fi trebuit sa fie aprox 720 lei pentru a pastra valoarea reala a indicatorului din 2008.

Mecanismul adoptat prin legea 225/2021 nu face decat sa consolideze si mai mult inegalitatea veniturilor si modul defectuos in care se asigura distribuirea beneficiilor cresterii economice la nivelul intregii societati. Cresterea economica lipsita de componenta de coeziune sociala a accentuat discrepantele intre cei bogati si cei saraci, cu consecinte directe asupra societatii in ansamblu, indiferent ca vorbim de tensiuni sociale, migratie masiva sau refuz din partea multor cetateni de a mai lucra in conditii de sclav.