Directiva privind salariul minim si negocierile colective a primit ieri aprobarea finala dupa un proces legislativ de doi ani si o campanie lunga a sindicatelor.

Romania, la fel ca toate statele membre, trebuie acum sa ia masuri pentru a avea legi si practici in vigoare la timp astfel incat sa fie respectat termenul de doi ani pentru transpunerea directivei.

Directiva a fost adoptata oficial la intalnirea ministrilor de finante din cadrul Consiliului Europei. Confederatia Europeana a Sindicatelor a facut un apel ca statele membre sa urmeze imediat exemplul Germaniei, prin cresterea salariilor. Germania s-a aflat printre statele membre UE in care salariul minim a fost stabilit sub pragul UE de risc de saracie (60% din salariul median national), precum si sub 50% din salariul mediu.

La 1 octombrie, Germania si-a majorat salariul minim de la 10,45 euro pe ora la 12 euro pe ora, o crestere a salariului cu 15% pentru 6,64 milioane de lucratori.

Directiva va insemna ca:

- Statele membre vor trebui sa verifice caracterul adecvat al salariilor minime legale, tinand cont de puterea de cumparare si de costul vietii. La nivel national, valoarea salariului minim acopera doar jumatate din costurile de trai si este nevoie de cresteri rapide si sustinute pentru a asigura un nivel adecvat al salariilor.

- Statelor membre li se va cere sa promoveze negocierea colectiva si sa combata distrugerea sindicatelor, iar in tarile cu o acoperire a negocierilor colective sub 80% va trebui sa elaboreze un plan de actiune pentru a sprijini negocierea colectiva. Reamintim aici ca in Romania, nivelul de acoperire al negocierilor colective este in prezent foarte scazut, doar 20% dintre lucratori beneficiind de prevederile unui contract colectiv de munca. Astfel modificarea Legii dialogului social (L62/2011) pentru deblocarea negocierilor colective la toate nivelurile este urgenta, aceasta fiind si un jalon in cadrul PNRR, cu termen pana la sfarsitul anului.

- Implicarea sindicatelor in stabilirea si actualizarea salariilor minime statutare trebuie consolidata.

- O cerinta pentru companiile care primesc contracte de achizitii publice de a respecta dreptul de organizare si negociere colectiva in conformitate cu Conventiile Organizatiei Internationale a Muncii nr. 87 si nr. 98.

Secretarul general adjunct al Confederatiei Europene a Sindicatelor, Esther Lynch a spus:

„Aceasta zi marcheaza sfarsitul unui proces legislativ indelungat, dar nu se poate sarbatori pana cand aceasta directiva nu va aduce bani in buzunarele oamenilor.”

„Nu exista absolut nicio scuza pentru ca statele membre sa astepte doi ani pentru a oferi un salariu decent, criza costului vietii cere ca guvernele sa intervina imediat."

„Guvernele ar trebui sa urmeze exemplul Germaniei si sa adopte masuri acum pentru a creste salariul minim legal si, de asemenea, pentru a promova negocierile colective ca cea mai buna modalitate de a asigura o remuneratie cu adevarat echitabila”.

 

De asemenea, vineri, pe 7 octombrie, are loc la Praga reuniunea informala a Consiliului European. CNS Cartel ALFA a transmis o scrisoare Presedintelui Klaus Iohannis, despre necesitatea de a sustine adoptarea de masuri urgente la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea crizei costurilor de trai.

 

Stimate domnule Presedinte,

Lucratorii din UE se confrunta cu o criza fara precedent a costului vietii. Nu salariile sunt cauza inflatiei, dar lucratorii sunt principalele victime ale acestei crize a costurilor de trai, cei cu salarii mici si persoanele vulnerabile fiind cei mai afectati.

Angajatorii, guvernele si UE au responsabilitatea de a lua masuri urgente pentru a aborda criza costurilor de trai. Acesta este motivul pentru care lucratorii si sindicatele lor din intreaga Europa solicita un plan in sase puncte pentru a combate criza preturilor si pentru a trece catre o economie care da rezultate pentru lucratori.

Ministrii Energiei din UE au convenit vineri saptamana trecuta asupra unei directii utile, insa masurile sunt mult prea timide si deloc suficiente pentru a face fata crizei costurilor de trai. De exemplu, contributia de solidaritate propusa ramane prea limitata si inca nu exista nicio propunere concreta din partea Comisiei de a limita preturile la importurile de gaze. De asemenea, decizia Bancii Centrale Europene de a majora ratele dobanzilor va inrautati situatia pentru lucratori si cetateni si va fi daunatoare dezvoltarii economice viitoare.

Inca nu au fost propuse masuri sociale la nivel european – aspectele sociale ale acestei crize au fost lasate la latitudinea statelor membre sa le gestioneze singure. De asemenea, nu a fost prevazut niciun sprijin financiar pentru statele membre cu constrangeri bugetare pentru a le permite sa puna in aplicare masurile anticriza necesare.

Domnule Presedinte,

Avand in vedere reuniunea informala a sefilor de stat de vineri, 7 octombrie, de la Praga, va solicitam sa cereti masuri urgente la nivelul Uniunii Europene, pentru a garanta:

Cresteri salariale pentru a face fata cresterii costurilor de trai si pentru ca lucratorii sa primeasca o parte echitabila din castigurile de productivitate, precum si masuri de promovare a negocierilor colective, drept cea mai buna modalitate de a obtine o remuneratie corecta si o economie durabila.

Plati destinate persoanelor care se lupta sa-si permita facturile la energie, sa puna mancare pe masa si sa plateasca chiria; dreptul la hrana si un camin cald sunt drepturi ale omului si trebuie protejate. Nu se poate ca oamenii aflati in saracie sa plateasca facturi inaccesibile. Trebuie sa existe o interzicere a deconectarilor.

Plafoane de pret in special pentru costul facturilor la energie si o taxa pe profiturile excesive din energie si ale altor companii astfel incat sa nu li se permita sa speculeze aceasta criza, impreuna cu alte masuri pentru a opri profiturile imorale, cum ar fi reducerea dividendelor, si pentru a preveni specula cu preturile alimentelor.

Masuri nationale si europene de sprijin anticriza pentru protejarea veniturilor si locurilor de munca in industrie, servicii si sectorul public, inclusiv masuri de tip SURE pentru protejarea locurilor de munca, veniturilor si pentru finantarea masurilor sociale pentru a face fata acestei crize si proceselor de tranzitie justa.

Reformarea functionarii pietei energetice a UE. Recunoasteti ca energia este un bun public si investiti pentru a aborda cauzele fundamentale ale crizei, cum ar fi investitiile insuficiente in energia verde si consecintele privatizarii.

Participarea sindicatelor la elaborarea si implementarea de masuri impotriva crizei prin dialog social. Aceasta este metoda dovedita de a gestiona cu succes crizele.

Nu trebuie subestimate gravitatea si urgenta situatiei.

Aproximativ 9,5 milioane de oameni care lucreaza in UE au avut deja dificultati in a-si plati facturile la energie inainte de inceperea crizei costului vietii. Pana in iulie anul acesta, costul gazului si al electricitatii a crescut cu 38% in Europa fata de anul trecut, iar costul continua sa creasca. Aceasta si costurile in crestere ale alimentelor si ale altor bunuri esentiale forteaza milioane de lucratori sa faca alegeri dureroase si ii imping pe multi in saracie.

Valoarea reala a salariilor minime legale in Europa a scazut in medie cu 4,8% in acest an, reprezentand cea mai mare scadere a salariilor minime reale din acest secol, facand greu de acoperit chiar si cele mai elementare costuri de viata, cum ar fi hrana, chiria. si energia.

In acelasi timp, milioane de batrani sunt cufundati si mai adanc in saracia energetica prin prabusirea valorii reale a pensiilor. Cei peste 65 de ani se numarau deja printre persoanele cele mai susceptibile de a avea probleme cu achitarea facturilor la energie. Cresterea recenta a facturilor la energie a lovit deja persoanele in varsta, deoarece petrec mai mult timp acasa. Acest lucru este agravat si mai mult de faptul ca pensiile nu tin pasul cu inflatia, ceea ce inseamna ca valoarea reala a pensiilor continua sa scada.

Este necesar ca Consiliul European sa recunoasca criza costurilor de trai si sa propuna aceste masuri urgente, inclusiv plati destinate persoanelor aflate in situatii dificile si masuri europene de sprijin anticriza, precum si un nou SURE pentru a proteja locurile de munca, veniturile, pentru a finanta masurile sociale astfel incat sa facem fata acestei crize si pentru a asigura procese de tranzitie juste.

Romania si UE nu pot sta cu pasivitate asteptand sa treaca aceasta criza. Pretul inactiunii sau al adoptarii unui raspuns gresit, cum ar fi cresterea ratei dobanzii, inghetarea salariilor sau revenirea la agenda esuata a austeritatii, va fi catastrofal.