Una dintre lectiile pe care pandemia le-a adus este faptul ca munca nu va mai fi niciodata la fel ca inainte. Complexitatea societatilor in care traim, viteza cu care lucrurile se schimba si doza de imprevizibil din jurul nostru creeaza zi de zi provocari care vor modela viitorul muncii, atat pentru companii, cat si pentru angajati. Cat de mult ne vor schimba automatizarea si digitalizarea locurile de munca in urmatorii ani, ce abilitati trebuie sa dezvoltam pentru a tine pasul cu o lume a muncii in continua schimbare sau cat de flexibili si sustenabili trebuie sa fie angajatorii pentru a atrage cei mai buni oameni, acestea sunt cateva dintre subiectele analizate de compania Future Station in raportul “Trends Shaping the Future of Work” / „Trenduri care modeleaza viitorul muncii”, realizat pentru Confederatia Patronala Concordia, in cadrul proiectului WorkTransitionCEE.

Utilizand tehnici specifice de strategie prospectiva (EN. Foresight), urmarind trenduri emergente si creand posibile scenarii de viitor, analiza realizata de FutureStation este o incursiune intr-un posibil viitor in care inteligenta artificiala, digitalizarea si robotizarea vor crea noi provocari, dar si oportunitati, in care fiecare angajat va fi preocupat de perfectionare si invatare continua, pentru a ramane relevant in raport cu schimbarile tehnologice, iar companiile vor invata sa acorde o atentie sporita nevoilor si emotiilor oamenilor.

Iata cum ar putea arata viitorul muncii in Europa Centrala si de Est si care sunt cele mai importante tendinte care deja modeleaza acest parcurs:

 

Fara niciun dubiu, impactul automatizarii, digitalizarii si robotizarii in procesul muncii va duce la o mai stransa colaborare intre oameni si roboti. Cu cat avanseaza tehnologia, cu atat oamenii trebuie sa fie instruiti sa o foloseasca. In Romania, in jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, in vreme ce in Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar in Slovacia intre 48%-53% (conform studiului Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey). Forumul Economic Mondial estimeaza ca pana in 2025, 97 de milioane de noi locuri de munca vor fi create cu ajutorul tehnologiei, in timp ce 85 de milioane vor fi inlocuite de procese automatizate. In Romania au aparut deja astfel de servicii in domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt inlocuite de servicii digitale, in timp ce in Slovenia bancherul digital 3D ofera deja asistenta clientilor.

In acest context, conform aceluiasi raport al Forumului Economic Mondial, pana in 2025 jumatate dintre angajati vor avea nevoie de pregatire intensiva pentru noi abilitati in campul muncii. In Romania, Facultatea de Matematica si Informatica a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, care pregateste studentii pentru joburile viitorului, oferindu-le posibilitatea obtinerii de certificari tehnice foarte cautate pe piata muncii din viitor, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.

„Intelegerea dinamicii care ne modeleaza viitorul inseamna constientizarea faptului ca trebuie sa fim pregatiti pentru toate scenariile posibile, atat ca organizatie, cat si ca angajat sau profesionist intr-un anumit domeniu. Este ceea ce facem prin analizele noastre de foresight, de strategie prospectiva, iar pentru a tine pasul cu ritmul fulminant al progresului, companiile trebuie nu numai sa inteleaga foarte bine mediul in care activeaza, ci si care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele in viitor. Din punct de vedere al pietei muncii, tocmai pentru ca viitorul sa nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forta de munca calificata, cu abilitati digitale si pregatire in lucrul cu robotii si procesele automatizate si, din pacate, Romania ocupa ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, spune Diana Stafie, fondator FutureStation si specialist in strategie prospectiva.

 

Avansul tehnologic si schimbarea paradigmei in procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului in care muncim. Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborarile digitale. 40% dintre romanii cu studii superioare locuiesc in afara tarii, iar intre 50-70% dintre cei care pleaca din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, intre 20 si 39 de ani, in timp ce din Slovacia pleaca fiecare al 10-lea absolvent de facultate (conform unui studiu al Bancii Mondiale). Cum se schimba astfel perceptia despre unde si cum lucram? Sunt semnale ca date demografice, precum varsta, nationalitatea sau sexul nu vor mai conta in procesul de recrutare, mai ales ca disparitia granitelor fizice va face posibila recrutarea talentului de oriunde. In plus, in conditiile in care procentul populatiei imbatranite este in continua crestere, iar pana in 2050 se estimeaza ca 30% din totalul populatiei Romaniei va avea peste 65 de ani, o piata a muncii diversa si inclusiva va permite in viitor atragerea si retentia in campul muncii a seniorilor, companiile putand astfel beneficia atat de inventivitatea juniorilor, cat si de vasta experienta a seniorilor.

 

Trendurile actuale arata un interes tot mai mare pentru inglobarea practicilor ESG – de guvernanta sociala, corporativa si de mediu in cadrul politicilor companiilor, iar angajatii sunt tot mai atenti la cum le sunt indeplinite nevoile la locul de munca. Sanatatea emotionala si mentala a echipelor este deja un criteriu important pe piata muncii, iar 1 din 2 romani considera ca organizatiile au o responsabilitate fata de mediu si fata de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, romanii sunt cei mai stresati si tematori angajati din UE, iar indicatorul starii de bine se afla la jumatate in tara noastra fata de regiune.

 

 

Structurile ierarhice in cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar in viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare in procesul muncii. Fenomenul de gig-economy genereaza deja pe piata muncii colaborari intre companii si specialisti independenti in diferite domenii. La nivel european, din totalul colaborarilor din gig-economy, 14,2% sunt in Romania, 8,9 in Ungaria si 8,5 in Slovacia (conform JRC Science for policy Report, EC). Flexibilitatea este cea care va atrage in viitor tot mai multi angajati, in conditiile in care in prezent 67% dintre angajati prefera munca hibrida, iar 26% dintre acestia spun ca si-ar da demisia daca angajatorul i-ar obliga sa revina la birou full time, conform unui studiu BestJobs.

Astfel, noile directii de dezvoltare privind digitalizarea si economia verde si colaborativa incep sa stearga granite traditionale in procesul muncii, creand puncte de legatura intre munca si invatare continua, viata personala si profesionala, statutul de angajat si cel de freelancer sau antreprenor. Acest context complex creeaza multe oportunitati, dar si multe provocari de care atat companiile, cat si anagajtii trebuie sa fie constienti si pregatiti sa le inglobeze in procesul muncii intr-un viitor care se anunta nu foarte indepartat.