Amenda, penalitate de nedeclarare, interzicerea participarii la licitatiile publice sau chiar pedeapsa cu inchisoarea. Acestea sunt o parte din sanctiunile pe care le risca companiile care detaseaza angajati in statele membre ale Uniunii Europene pentru nerespectarea obligatiilor de raportare a detasarii.

Romania santioneaza cu amenda, de la 5.000 la 9.000 de lei, nedepunerea notificarii, a documentelor care sa ateste remuneratia totala sau chiar a traducerii documentelor. Tot amenda primesc si agentii economici care depun notificarea cu informatii incomplete sau cu informatii eronate (de la 3.000 la 9.000 de lei) sau care nu indeplinesc obligatia de a informa in scris salariatul detasat cu privire la anumite informatii cerute de lege (10.000 - 20.000 de lei). Un risc suplimentar poate fi obligatia de plata a asigurarilor sociale in Romania (in lipsa documentelor care sa demonstreze exceptarea).

”Asa cum se poate constata, pedepsele pentru neconformarea cu obligatiile de raportare difera foarte mult de la tara la tara. Recomandam agentilor economici care intentioneaza sa detaseze angajati sa analizeze cu atentie cerintele impuse de fiecare tara si sa se conformeze”, declara Daniel Jinga, Associate Director People Services, KPMG Romania.

Astfel, legislatia din Germania prevede sanctiuni pentru neconformarea cu obligatiile de notificare a detasarii ce pot ajunge pana la amenda de 30.000 de euro si interzicerea participarii la licitatiile publice.

In Belgia, nerespectarea de catre angajator a anumitor reguli – fie cele privind acordarea salariului minim, care variaza in functie de zona, de industrie sau de experienta, fie privind timpul maxim de lucru poate determina sanctionarea angajatorului sau a reprezentant local cu o amenda penala intre 400 si 4.000 euro sau intr-o amenda administrativa intre 200 si 2.000 euro, in functie de gravitatea incalcarilor prevederilor legale. Nerespectarea de catre angajator a regulilor privind notificarea prealabila in platforma Limosa (o platforma utilizata de statul belgian pentru gestionarea activitatilor transfrontaliere) este sanctionata in Belgia cu o pedeapsa de cel mai inalt nivel, ce poate consta in inchisoare de la sase luni la trei ani plus o amenda penala intre 4.800 si 48.000 euro. Mai mult, in Belgia, amenda (penala sau administrativa) este multiplicata cu numarul de angajati aflati in aceasta situatie, fara a putea depasi, insa, de o suta de ori maximul amenzii.

Italia prevede sanctionarea lipsei notificarii sau transmiterea unor informatii eronate cu amenzi intre 180 si 3.600 euro, pentru fiecare angajat pentru care n-au fost respectate cerintele legislative. Nenumirea unui reprezentant legal se poate sanctiona cu sume intre 2.400 si 7.200 euro. Daca se considera ca detasarea este artificiala, amenzile pot pleca de la 50 euro pentru fiecare angajat/pe zi, cu un minim de 5.000 euro si un maxim de 50.000 euro. In cazul in care detasatilor nu li respecta drepturile prin legislatia privind remunerarea egala cu angajatii italieni, angajatorul va fi obligat sa plateasca diferenta, responsabilitatea fiind impartita intre compania gazda si cea care a detasat angajati in Italia.

In Spania, abaterile grave (cum ar fi absenta inregistrarii, falsificarea sau tainuirea informatiilor) sunt pasibile de amenzi de la 7.501 la 222.018 euro.

Ca o prima concluzie, putem spune ca angajatorii trebuie sa fie pregatiti daca intentioneaza sa detaseze personal, pentru ca autoritatile din fiecare tara, o data cu noile reglementari, au din ce in ce mai multe instrumente de verificare a conformarii cu cerintele legislative. Astfel, daca in trecut puneau accentul pe conformarea formala (verificau mai degraba birocratia, depunerea documentelor), acum se concentreaza si pe substanta (daca este vorba de o detasare reala sau artificiala, daca incadrarea salariatului este conforma cu calificarea si expertiza acestuia etc). Asadar, este posibil sa apara controale din ce in ce mai frecvente si din aceasta perspectiva, iar companiile trebuie sa fie pregatite sa faca fata unor procese de verificare complexe.

”In final, am recomanda tuturor companiilor sa se asigure ca detasarile pe care le initiaza catre alte state membre UE au substanta, sunt bazate pe decizii reale de business si nu pe structuri artificiale. Totodata recomandam verificarea constanta a legislatiei din fiecare stat membru EU, deoarece, chiar daca Directiva 2018/957/EU ofera cadrul general privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii, ramane la latitudinea fiecarui stat membru sa isi elaboreze propriile legi pentru a determina modul de aplicare a acestor norme”, a conchis Madalina Racovitan, partener Consultanta Fiscala, Head of People Services, KPMG in Romania.