Cifra de afaceri de pe piata materialelor de constructii a crescut cu 2,9% in primele opt luni ale anului in curs, fata de aceeasi perioada din 2014, potrivit datelor statistice preluate si date publicitatii de Asociatia Producatorilor de Materiale pentru Constructii din Romania (APMCR). Totusi, indicii disponibili pentru iulie si august 2015 indica scaderi de -7,4%, respectiv -4,2% fata de lunile corespunzatoare din 2014. In opinia lui Claudiu Georgescu, presedintele APMCR, aceste cifre par paradoxale la o prima vedere, tinand cont de cresterea de 11,4% inregistrata pe piata constructiilor in primele opt luni din 2015, insa ele reflecta cresteri spectaculoase in lunile de iarna ale anului in curs, evolutii care s-au datorat platii facturilor restante din anul electoral 2014. La finele anului trecut, APMCR avea 26 de companii afiliate, cu o cifra de afaceri cumulata de peste 600 milioane de euro.

Interviu cu dl. Claudiu Georgescu (57 de ani), presedintele APMCR.

- Ce evolutie a avut piata materialelor de constructii in 2015?

- Cresterile statistice timide din ultimele luni arata ca piata materialelor de constructii merge deja cu "frana de mana" trasa. Cum constructiile de locuinte au mai incetinit ca volum si incepe sa se simta o oarecare supraoferta pe piata, cum am avut doua rectificari bugetare care au luat bani de la domeniile ce ne-ar fi propulsat cifra de afaceri, acumularile din prima parte a anului cred ca vor asigura o supravietuire decenta pana la sfarsitul lui 2015. Un nivel de crestere de 2,1%-2,2% pe piata produselor pentru constructii poate fi considerat rezonabil; deci, fata de cele 3 miliarde euro de anul trecut vor fi cateva sute de mii de euro in plus, chiar daca economia se lupta sa ajunga, in 2015, la o crestere de 4% a PIB.

- Precizati si principalele impedimente intampinate in activitate.

- Anul 2015 a insemnat, pentru industria noastra, o provocare, deoarece dupa anii grei de criza se parea ca va fi o trezire in forta. Situatia a fost, insa, alta, iar influenta clasei politice si adoptarea unor legi dupa interesul "clasei parlamentare" va avea efecte vizibile doar in viitor, in timp ce remedierea lor va costa foarte mult si tot noi vom plati. Ca sa fiu concret, marea deziluzie care o am in 2015 este aparitia noii legi a calitatii in constructii. Desi s-a discutat cu autoritatile responsabile (MDRAP), impreuna cu alte asociatii si patronate de profil si se ajunsese la o versiune agreata de oamenii de specialitate, proiectul legii a fost trimis in Parlament, unde a disparut fara urma, mai ales pentru reprezentantii societatii civile. Ne-am trezit, apoi, ca intr-un termen foarte scurt proiectul modificat, nu stim de catre cine, a trecut ca o vijelie prin ambele camere ale Parlamentului si a fost trimis la Presedintie spre promulgare. Aceasta varianta a fost contestata de organizatiile profesionale si patronale din industria constructiilor, in termenul legal pentru diverse temeiuri la Presedintia Romaniei. Totusi, legea a fost promulgata asa cum iesise din Parlament, iar noi am primit o scrisoare de multumire din partea unui consilier prezidential pentru faptul ca am trimis obiectiile noastre si anuntul sec ca legea a fost promulgata. La o asemenea desfasurare a faptelor, ce incredere mai putem avea in clasa politica? Sa speram ca sfarsitul de an sa nu ne aduca evenimente grave din aplicarea acestei legi.

- Ce perspective sunt pentru 2016-2020?

- Daca ar fi sa ne luam dupa ultimele estimari ale Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), constructiile vor avea o crestere anuala cuprinsa intre 5,5% si 6,6% pana in anul 2019. Daca ne uitam, insa, pe ultimele 5-6 editii ale prognozei de perspectiva a CNP, vom vedea cu regret ca niciuna dintre acestea nu a corespuns in parametri rezonabili cu realitatea de pe piata. Daca vom continua cu politicile de protectie sociala si cresteri electorale de salarii, imi este teama ca ritmul de crestere intre 1% si 2,5% anual. Sa nu uitam ca, anul trecut, in perioada electorala s-a stopat traditia de crestere va fi cuprins in constructii, insa, in schimb, am avut majorari salariale. Am avut noroc insa ca a fost un an agricol bun, care a mai adus ceva capital in zona privata si acest lucru s-a resimtit in sectorul de constructii civile din primavara, majoritatea autorizatiilor de construire fiind, asa cum se stie, eliberate in mediul rural.

- Care sunt principalele motoare ale pietei constructiilor in 2015?

- Principalele motoare au fost, in prima parte a anului in curs, constructiile rezidentiale si cele comerciale (logistice, cladiri de birouri si mall-uri). In a doua jumatate a lui 2015 remarcam o crestere la nivelul lucrarilor ingineresti, insa evolutia cred ca se datoreaza mai mult sectorului edilitar, unde sunt implicate fonduri europene. Din pacate, motorul principal, infrastructura de transport, care inseamna arterele vitale ale unei economii, ne-a dat un exemplu catastrofal, prin inchiderea segmentului de autostrada de la Sibiu, impusa de evitarea unor tragedii in transportul de calatori si marfa pe acel tronson.

- Ce efecte are asupra pietei transpunerea directivei privind eficienta energetica in legislatia nationala?

- Desi a fost facuta "la mustata", pentru a se evita infringementul, nu s-a simtit o crestere substantiala in domeniu. Se pare ca legarea anveloparilor de politica energetica a Romaniei, strategie ce nu este gata nici in acest moment, aparitia in peisaj a DNA la sectorul 5 in Bucuresti, unde firma care lucra la reabilitari a sustinut ca a dat mita primarului Marian Vanghelie, acuzatiile la adresa primarului sectorului 1 al Capitalei, plus campania "hei-rupista" din sectorul 3 a edilului Robert Negoita, unde caietele de sarcini sunt mai mult decat incriminate de competitorii de la licitatii, constituie coordonatele activitatii de eficienta energetica a locuintelor. Mai se poate semnala si faptul ca sectorul 2 din Bucuresti, campionul reabilitarilor, se pregateste sa scoata la licitatie lucrari de remediere a anveloparilor termice efectuate in anii anteriori. Mai apar si tot felul de idei, cum ar fi interventia Fondului de Garantare, organizatie care in perspectiva enuntata de Guvern de a stopa programul Prima Casa, ramane fara domeniu de aplicare. In orice caz, acest program de eficientizare, transformat in program de reabilitare si ajuns program de anvelopare, in acceptul multora din ordonatorii locali de credite, a demonstrat inca o data ca acolo unde statul finanteaza in scop social se face o treaba in alti parametri decat cei ganditi. Nu cred ca exista cineva in Romania, la aceasta ora, care sa poata cuantifica in mod corect sumele investite in anvelopare atat de catre stat, cat si de mediul privat, precum si efectele acestor investitii. In continuare, sectorul va evolua dupa cum vor dicta interesele celor ce vor detine puterea politica.

- Care sunt sanctiunile pe care le risca Romania daca nu-si indeplineste tinta de eficienta energetica?

- Aici avem un nou paradox. Din punct de vedere al parametrilor programului 20-20-20 stam foarte bine, deoarece, prin scaderea activitatilor industriale fata de momentul negocierii acestor parametri, Romania consuma si polueaza mai putin, iar resursele regenerabile au deja o pondere considerabila in mix-ul energetic. Daca discutam, insa, despre masurile de eficientizare a cladirilor, avem legislatie, cateva fonduri, insa nu si un program clar si, mai ales, nu exista o strategie pe termen mediu si lung.

- Cum au evoluat importurile si exporturile de produse in 2015?

- Importurile acopera cam o treime din piata produselor pentru constructii, mai ales in zona materialelor cu valoare adaugata mare, cum ar fi elementele de finisare, echipamentele HVAC si toate sistemele care tin de case inteligente. Din datele noastre, produsele pentru constructii detineau, la finele anului 2014, o pondere cuprinsa intre 1% si 1,5% din piata romaneasca de export. La nivelul primelor sapte luni din 2015 s-au livrat in afara tarii materiale in valoare totala de circa 200 milioane de euro. Produsul-vedeta, este, din pacate, cheresteaua, evident cu o valoare adaugata destul de mica. Scandalurile din primavara au mai incetinit ritmul exportului de cherestea, ceea ce explica si valoarea exporturilor de din primele sapte luni. In rest, au mai fost exportate produse ceramice de aproximativ 80 milioane de euro, alaturi de materiale din categoria liantilor in valoare de 33 milioane de euro. As dori sa subliniez ca domeniul exporturilor reprezinta o preocupare prioritara a asociatiei noastre, ajutand la realizarea programelor de promovare a exporturilor implementate de Ministerul Economiei. Participarea Romaniei la targul Project Lebanon cu pavilion propriu al producatorilor romani, in anul 2015, pentru a doua oara, ar fi un exemplu al unei activitati proiectate de noi pe termen mediu. Pot sa exemplific eforturile pe care le depunem pentru anul 2016, de organizare a patru manifestari la targurile de profil din Teheran (primul pavilion romanesc in Iran, dupa o lunga perioada), Doha (aflata in mijlocul zonei Golfului Persic), Beirut (participare devenita traditionala) si Istanbul, unde vom actiona in sensul descoperirii si punerii in valoare a complementaritatii celor doua economii.

- Cum s-a dezvoltat asociatia in ultima perioada si ce planuri aveti pentru viitor?

- O asociatie este ca un organism viu, de unde vin si pleaca membri. Fata de anul 1997, cand s-a infiintat organizatia, mai sunt unul sau doi membri fondatori. S-a schimbat inclusiv structura lor. In 1997 majoritatea era formata din societati de stat, acum sunt numai companii private si, suplimentar, s-au format asociatii orizontale pe anumite segmente ale sectorului materialelor de constructii. Incepand din acest an, politica noastra este sa atragem in APMCR organizatiile orizontale de profil si membrii individuali doar acolo unde sectorul nu este coagulat. Anul acesta s-a retras, sper temporar, din asociatie, compania Elpreco -Craiova, ca urmare a procesului de reorganizare prin care trece in urma preluarii de catre grupul CRH din care face parte a activelor Lafarge Romania. S-a retras din APMCR si Adeplast, datorita binecunoscutei impulsivitati a patronului firmei, cunoscuta la nivelul intregii piete. In ceea ce priveste noile societati afiliate, voi putea face publice numele acestora numai dupa acceptul lor de catre Adunarea Generala de la sfarsitul anului in curs.