In ultima perioada au aparut o serie de intrebari legate de evolutiile inflatiei, cursului de schimb si capacitatea statului roman de a gestiona situatia financiara ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusa asupra Ucrainei. Mai jos, cateva clarificari legate de cele mai recente evolutii.

 

Inflatia a crescut in februarie 2022 si in Romania, ajungand la 8,5% dar este un fenomen general global. Cresterea este relativ mica fata de luna precedenta si semnificativ mai scazuta decat in alte tari din regiune. Tarile baltice, desi sunt in zona euro, au o inflatie intre 11 si 14% , Polonia si Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. Suntem, impreuna cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului tarilor din UE. Aceasta, in conditiile in care, anul trecut, Romania era tara cu inflatia cea mai ridicata din UE.

 

Exista o corelatie directa intre cresterea inflatiei si a dobanzilor si de aceea dobanzile au crescut peste tot in lume. In Romania, dobanzile continua sa fie mult sub rata inflatiei. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni 4,52%, deci aproape jumatate din rata inflatiei. Deoarece cresterile de inflatie si dobanzi au loc peste tot in lume, singura comparatie care se poate face este cat de real negativa este rata dobanzii in diferite tari. La 2-4 % dobanda real negativa suntem tot pe la mijlocul clasamentului intre tarile UE, deci nu se poate spune ca a avut loc o crestere exagerata de dobanda.

 

Desi dobanzile de imprumut ale statului au crescut in ultima vreme, aceasta s-a intamplat nu numai in Romania, ci si in regiune, chiar intr-o masura mai mare, si nu reprezinta o scadere de incredere in statul roman. De exemplu, ecartul la dobanzile obligatiunilor guvernamentale romanesti cu scadenta la 10 ani fata de cele similare maghiare si poloneze s-a redus fata de sfarsitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. In ultimele doua luni statul roman a rambursat doua imprumuturi substantiale, angajate in trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate in dolari SUA, cu scadenta initiala de 10 ani, in valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominata in lei, cu scadenta initiala de 5 ani, in valoare de 10,5 miliarde lei. Daca nu exista incredere in starea financiara a statului roman, asemenea rambursari s-ar fi facut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursarile s-au facut fara probleme, cu toate ca in aceasta perioada a inceput razboiul din Ucraina care a adus multa tensiune si volatilitate in pietele financiare internationale.

In plus, BNR si Ministerul Finantelor detin, atat impreuna, cat si separat, un set variat de instrumente prin care pot raspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative si depasirea situatiilor sensibile. Impreuna cu bancile comerciale, cele doua institutii colaboreaza in conditiile prevazute de lege si de regulamentele specifice. Pe acest canal, Ministerul de Finante s-a putut imprumuta in mod curent. Aceasta, in conditiile in care conflictul din Ucraina a coincis cu o perioada de criza energetica in plina manifestare si de crestere a presiunilor inflationiste.

 

Leul a fost relativ stabil in aceasta perioada pe piata interbancara, in timp ce alte monede din regiune - forint, zlot - au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la inceputul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul 8,6%. Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piata caselor de schimb valutar la cumpararea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva – de o cerere crescuta de bancnote in valuta, de bani fizici, si nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis. Aceasta presiune a scazut pe masura ce s-a raspuns cererii existente prin punerea la dispozitie de bani fizici, odata ce aceste bancnote au fost aduse din strainatate si distribuite celor care le cautau. Situatia de la casele de schimb nu a influentat semnificativ evolutia cursului de schimb pe piata interbancara. De altfel, la sfarsitul saptamanii trecute, tensiunea s-a redus substantial si la casele de schimb valutar.