Masurile necesare la nivel global pentru atenuarea efectelor sociale si economice ale pandemiei de COVID-19 intra intr-o noua etapa. Odata cu relaxarea graduala a restrictiilor impuse in acest context, pentru relansarea economiilor este nevoie de elaborarea si implementarea unor planuri de actiuni etapizate, pe termen mediu si lung. In esenta, este vorba de trecerea de la masuri directe de sprijin la stimularea investitiilor pentru o dezvoltare durabila.

Si in cazul Romaniei, slaba capitalizare a companiilor a accentuat efectele crizei. Tocmai din acest motiv, se incearca o ampla operatiune de imbunatatire a structurii capitalurilor prin acordarea de facilitati fiscale. Despre ce este vorba mai exact?

In recent lansatul Plan National de Investitii si Relansare Economica, apare o prevedere care are drept scop imbunatatirea stabilitatii financiare a companiilor, esentiala pentru dezvoltarea pe termen lung, si anume acordarea de stimulente fiscale pentru societatile care au un nivel adecvat al capitalurilor proprii. Masura este extrem de importanta in conditiile in care, in Romania, numeroase firme (280.000 conform Planului National de Investitii si Relansare Economica) au capitaluri proprii negative si, din acest considerent, nu au acces la finantare bancara.

Astfel, companiile care isi imbunatatesc structura capitalurilor proprii, respectiv ajung la capitaluri proprii pozitive, ar urma sa primeasca o bonificatie de 10% la plata impozitului pe profit, incepand cu trimestrul IV din acest an. Planul prevede astfel de bonificatii, acordate in functie de nivelul capitalurilor proprii, in mod succesiv, pana in anul 2025.

Stimularea companiilor sa isi mentina o capitalizare adecvata prin acordarea de facilitati fiscale este nu doar binevenita, dar pare si mult mai eficienta decat masurile coercitive propuse in trecut. Astfel, companiile ai caror actionari sunt preocupati sa isi mentina firma sanatoasa din punct de vedere financiar vor fi „recompensate” prin bonificatii, pe cand, in proiectul legislativ de anul trecut, se prevedea mentionarea acestor companii pe o „lista neagra” si chiar posibilitatea dizolvarii lor, ca ultima solutie.

 

In general, in categoria capitalurilor proprii se incadreaza capitalul social, primele, diverse rezerve, dar si profiturile sau pierderile actuale si din trecut. Matematic vorbind, pentru a creste si a aduce la un nivel pozitiv capitalurile proprii, o companie poate alege sa influenteze oricare dintre elementele mentionate. Cu toate acestea, doar capitalul social poate fi influentat independent de profitabilitatea unei afaceri.

Astfel, pentru a-si imbunatati structura capitalurilor proprii si pentru a putea beneficia si de bonificatiile la plata impozitului pe profit, companiile ar trebui sa treaca in revista metodele cele mai eficiente pentru atingerea acestor scopuri. Printre acestea amintim metoda clasica, si anume majorarea capitalului social prin aport in numerar, dar si convertirea unor imprumuturi acordate societatii de actionari/asociati in capital social, sau utilizarea in acest scop a unor sume lasate la dispozitie de catre actionari/ asociati.

Va fi interesant de urmarit cum vor actiona companiile, mai ales in cazurile in care decizia de capitalizare poate concura cu indeplinirea altor interese ale asociatilor/actionarilor, cum ar fi distribuirea de dividende. Sunt multe aspecte fiscale de care trebuie sa se tina cont in astfel de decizii, insa propunerea de a stimula capitalizarea prin acordarea de facilitati fiscale este una surprinzatoare in sens pozitiv.

In concluzie, decizia privind modalitatea prin care se imbunatateste structura capitalurilor ramane la latitudinea actionarilor/asociatilor cu mentiunea ca, de aceasta data, pare demn de luat in seama si impactul fiscal care poate fi unul pozitiv.