Fiecare generatie are de traversat o criza majora care aduce schimbari radicale. Este o axioma de la care nici generatia noastra nu avea cum sa se abata. Insa cele cateva decenii de relativa prosperitate si pace in Europa ne-au facut sa credem ca perioadele de catastrofe naturale, razboaie si alte dezastre fac parte din istorie. Este fara indoiala un timp tulbure si greu de indurat pentru foarte multi dintre noi, iar pentru economie este fara precedent pentru ca aceasta criza nu seamana cu niciuna dintre cele recente, neavand radacinile in derapaje sau erori de natura financiar-economica.

Cu atat mai mult e justificata nevoia de a intelege ce se intampla, dorinta de a ne orienta mai bine in acest climat incert si de a avea repere. Astfel, nu e de mirare ca toti ochii stau atintiti pe cifre si cererea de previziuni creste exponential. Oamenii vor sa stie pentru ca informatiile le dau un sentiment de siguranta. Desi volumul de informatii colectate e tot mai mare, capacitatea de predictie e scazuta. Pare paradoxal, insa explicatia este simpla. Este extrem de greu sa faci previziuni cu grad mare de acuratete despre un fenomen complet necunoscut, cum este criza COVID-19. Asa se explica si faptul ca estimarile facute in primavara despre parcursul economiei globale au fost mult mai sumbre decat rezultatele ulterioare.

De curand, Institutul National de Statistica a anuntat ca in 2020 contractia economica a fost de 3,9%, printre cele mai mici din UE, confirmand revenirea in V anticipata de ministrul de Finante de atunci, Florin Citu. Profesia imi ofera privilegiul de a afla ”din teren” cum se misca economia. Astfel intr-un interviu cu Ziarul Financiar din octombrie anul trecut, apreciam, bazandu-ma pe evolutia companiilor cu care lucrez, ca Romania nu a avut o cadere economica atat de abrupta pe cat se preconiza si ca revenirea companiilor a fost vizibila, pierderile fiind mult sub nivelul estimat. Puneam aceasta evolutie si pe seama capacitatii mediului de afaceri de a se adapta rapid la noile conditii.

Datele recente dau motive de optimism moderat. Chiar daca viitorul ramane incert si mersul economiei depinde de evolutia pandemiei, a devenit clar ca activitatea economica s-a reluat rapid si ca recupereaza mare parte din pierderi odata ce restrictiile inceteaza. Aparitia vaccinurilor si vaccinarea accelerata a populatiei vor ajuta atat oamenii, cat si economia in ansamblu. Unele sectoare, cum sunt retail alimentar, farma sau telecomunicatii nu resimt criza, cel putin nu deocamdata, altele au ”supravietuit” si se pastreaza pe linia de plutire, in timp ce toate afacerile legate de circulatia persoanelor, evenimente, ospitalitate si turism sunt foarte greu incercate.

Totusi nu toate pagubele vor putea fi reparate, nu toate companiile vor renaste ca pasarea Phoenix si nici toate activitatile nu vor fi reluate la nivelurile de dinainte de criza. Adaptarea la noua normalitate a devenit cuvantul de ordine. Multi au si vor avea nevoie de ajutor si un plan de redresare va fi necesar pentru a depasi dificultatile, asa cum se intampla, dupa orice criza fie ea economica sau de alta natura.

Un astfel de plan are nevoie de finantare solida. Asa cum stim, finantele publice ale Romaniei au o capacitate limitata de a antrena o revenire rapida, de a alimenta investitii de anvergura pe termen scurt. La fel ca toate guvernele lumii, cel al Romaniei a luat masuri de sprijin pentru economie, facilitatile fiscale, amanarile la plata taxelor sau bonificatiile fiind o gura de oxigen de moment, dar pe termen lung, este nevoie de un plan care sa contribuie solid la cresterea economica.

Pentru realizarea unui astfel de plan sunt necesare sume consistente pe care bugetul national nu le poate oferi in totalitate. Situatia bugetara s-a complicat din cauza pandemiei, dupa ce cumulase o serie de probleme in ultimii ani cand reducerea de taxe s-a facut in paralel cu majorari de cheltuieli. Pentru 2021, tinta de deficit bugetar este stabilita la 7,14% din PIB, conform proiectului de buget, in scadere fata de anul trecut cand deficitul a ajuns la 9,8% din PIB. Ajustarea va trebui sa continue prin masuri atat in zona cheltuielilor, cat si a veniturilor. Desi Comisia Europeana anuntase in primavara anului trecut declansarea procedurii de deficit excesiv care implica luarea unor masuri de corectie a deficitului, ulterior a dat derogari pe fondul pandemiei. Date fiind conditiile actuale, este de asteptat ca toleranta Comisiei sa continue, dar dincolo de cerintele acesteia ramane problema de fond, respectiv fragilitatea situatiei fiscal-bugetare care va necesita masuri ferme pentru revenirea in tinta de deficit de cel mult 3% din PIB.

In acelasi timp, vedem ca situatia economica este oricum mai buna decat parea in prima faza a crizei generate de COVID-19. Pentru 2021, guvernul se asteapta la o crestere de 4,3% a PIB, iar FMI se arata chiar mai optimist mizand pe 4,6%, in vreme ce Comisia Europeana, BERD sau Banca Mondiala prognozeaza 3,3%.

Recuperarea se produce, dar in mod cert trebuie sustinuta, iar costurile sunt mari. Speranta sta in fondurile europene. Acestea ar urma sa fie resursa principala a planului de redresare si rezilienta care va avea trei piloni principali: tranzitia verde si combaterea schimbarilor climatice; serviciile publice, dezvoltarea urbana si valorificarea patrimoniului si competitivitate economica si rezilienta. Acest plan are in vedere utilizarea a peste 30 de miliarde de euro pe care Romania ar trebui sa le atraga prin Mecanismul European de Rezilienta si Redresare. Suma este luata in calcul pornind de la faptul ca Romania va primi fonduri europene de 80 de miliarde de euro in urmatorii ani prin Planul de Redresare „Next Generation EU” si din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Evident ca guvernul va trebui sa stabileasca atat prioritatile nationale de redresare compatibile cu mecanismul european, cat si masurile concrete. Cu siguranta, este un subiect de interes larg si de dezbatere pentru mediul de afaceri. Modul in care va fi aplicat va putea genera speranta intr-o recuperare rapida a economiei. Guvernul va trebui sa arate ca politicile economice ale Romaniei sunt coerente si realizabile pentru a convinge si a castiga increderea mediului de afaceri si a investitorilor. In urmatoarele saptamani, vom analiza principalele directii ale planului guvernamental in raport cu asteptarile mediului de afaceri.

Concluzionand, desi navigam in furtuna si ne confruntam cu multe necunoscute, trebuie sa ne adaptam, sa dam incredere si speranta prin masurile concrete pe care le luam in companii si in sectorul public pentru ca doar asa putem depasi aceasta perioada complicata. Iar in incheiere, in sprijinul acestui indemn, voi aminti o scena cu talc pentru vremurile pe care le traim. In ”Stapanul Inelelor”, cei sapte prieteni se ratacesc in minele din munti, in intuneric, inconjurati de pericole, se afla intr-o situatie disperata. Dar Gandalf cel intelept le spune sa nu dispere pentru ca, desi nu le este lor dat sa schimbe vremurile pe care le traiesc, trebuie sa faca tot ce le sta in putere sa foloseasca bine timpul care li s-a dat. Este o filozofie tonica care cred ca se potriveste acestei perioade dificile. Chiar daca ne este foarte greu ar trebui sa facem tot ce putem, sa folosim toate mijloacele pe care le avem ca sa ne adaptam situatiei, sa ne pastram optimismul si increderea pentru ca ele pot invinge si cele mai mari obstacole.

Un material de Ionut Simion, Country Managing Partner PwC Romania