Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea cladirilor prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), transmis Comisiei Europene la inceputul lunii iunie. Aceste fonduri, care trebuie cheltuite pana in 2026, reprezinta o oportunitate foarte mare pentru a avea cladiri cu un consum mai eficient de energie, mai sanatoase si mai rezistente in fata schimbarilor climatice. Totusi, pentru cheltuirea optima a acestora, este nevoie urgent de un plan pentru alocarea fondurilor, de corectarea problemelor legislative, de instruirea fortei de munca pentru adaptarea la noile standarde obligatorii nZEB (cladiri cu un consum de energie aproape zero), de organizare si de o colaborare institutionala fara precedent.

Acestea sunt cateva dintre ideile dezbatute in cadrul Conferintei internationale RCEPB 2021 „NZEB si Valul de Renovari - Tehnologie, Afaceri si Politici Publice”, eveniment co-organizat de Energy Policy Group (EPG) sub egida proiectului Romania Eficienta, cel mai mare proiect privat la nivel national de eficienta energetica, derulat de EPG cu sponsorizarea OMV Petrom.

„Valul renovarii reprezinta o mare oportunitate. Este momentul sa rezolvam o serie de probleme adunate de ani - cum sunt cele legate de companiile de servicii energetice (ESCO), de a atrage capital privat in sector, pana la o serie de aspecte legislative care trebuie corectate. Pe partea de finantare, ar fi inteligent sa renuntam la aceasta abordare comoda, dar paguboasa, de a acorda granturi 100%, fara coparticiparea proprietarului. Este o practica pe care nu o mai regasim in niciun stat membru. Asa cum punem eticheta smart pe cladiri, e momentul sa fim smart in deciziile de politici publice privind modul de cheltuire a banilor”, a declarat Radu Dudau, director EPG si coordonator al proiectului Romania Eficienta.

Iata alte cateva aspecte importante legate de performanta energetica a cladirilor, analizate in cadrul dezbaterii de catre unii dintre cei mai cunoscuti experti in domeniu, la nivel national si european:

- Interesul utilizatorilor finali pentru locuinte tot mai eficiente energetic si care sa asigure un confort sporit este in crestere, mai ales din partea tinerilor.

- Sectorul local al constructiilor se confrunta cu probleme structurale, care tin de lanturile de aprovizionare si nevoia de a produce local materiale de constructie (de exemplu, bitum), dar si de disponibilitatea specialistilor in domeniu.

- E nevoie de o planificare buna care sa asigure cheltuirea fondurilor existente prin fondurile pentru Valul renovarii, de campanii de constientizare publica privind importanta absorbtiei si alocarii acestor fonduri si eliminarea obstacolelor, precum si de o implicare pe masura a administratiei publice.

- Renovarea cladirilor si noile constructii trebuie realizate cu o mai mare atentie in ceea ce priveste calitatea aerului interior din cladiri, care ne influenteaza in mod direct sanatatea, performanta si calitatea vietii.

- Este nevoie de o clarificare a atributiilor auditorilor energetici, pentru ca rolul lor va fi extrem de important in planul pe termen lung de renovare a cladirilor.

- Transformarea digitala a cladirilor este un proces ireversibil, care va conduce, prin tehnologiile de automatizare si control, la un confort interior sporit si la o eficienta energetica tot mai ridicata.

- Importanta managementul energetic urban: in planificarea urbanistica, este foarte important sa integram si planificarea energetica a utilitatilor, altfel continua sa apara cladiri noi, in special rezidentiale, care nu au asigurata infrastructura de utilitati, consumatorii fiind nevoiti sa investeasca din bugetul propriu pentru a avea acces la retele.

Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, document elaborat de Guvern, aflat inca in analiza expertilor de la Bruxelles, prevede ca prin componenta „Fondul pentru Valul renovarii” (Pilonul I Tranzitia Verde, Componenta I.5), la finalul implementarii reformelor si investitiilor, vor exista: circa 1.000 - 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp cladiri rezidentiale) si circa 2.000 de cladiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

Bugetul total propus pentru Valul Renovarii este de 2,2 miliarde de euro, din granturi si imprumuturi. Conform datelor publicate de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, regula stabilita prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi sa fie angajate pana la finalul anului 2022, termenul limita pentru accesarea diferentei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. In plus, platile pentru proiectele care vor fi incluse in programele nationale de redresare si rezilienta trebuie facute pana in decembrie 2026.

Asa cum Romania Eficienta a explicat anterior, conform prevederilor europene transpuse in legislatia nationala, in Romania, la fel ca in toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, de la inceputul acestui an toate cladirile noi, dar si cele care intra intr-un proces de renovare majora trebuie sa respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adica sa aiba un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat in mare parte din surse regenerabile de energie, dar si printr-un grad ridicat de eficienta energetica.