La comanda Comisiei Europene, expertii Centrului pentru Studii Industriale (CSIL), in parteneriat cu specialistii CRESME Ricerche au publicat, la inceputul acestui an, o cercetare intitulata „Comertul international cu produse de constructii”, unde se analizeaza impactul actualului Regulament al Produselor de Constructii (305/2011/EU - CPR) si, anterior, al fostei Directive a Produselor de Constructii (CPD) asupra eficientei pietei interne a UE.

Potrivit studiului, in orizontul temporal cercetat (2003-2015), dar si ulterior, avantajele si dezavantajele CPR/CPD raman vagi, deoarece problemele-cheie tipice in comertul intracomunitar cu materiale de constructii (barierele lingvistice si sprijinul financiar, logistic sau administrativ al autoritatilor/consortiilor) nu au fost solutionate.

„Cercetarea demonstreaza ca producatorii si comerciantii de materiale de constructii au in principal in vedere pietele statelor UE din imediata vecinatate a zonei in care activeaza. Pentru majoritatea acestora, optiunea de a utiliza standarde armonizate de produs sau chiar marcajul CE drept «un pasaport pentru Europa» este mai putin relevanta. De asemenea, comertul intracomunitar este influentat semnificativ de indicatorii macroeconomici si de masurile de sprijin a pietei constructiilor luate de guvernele statelor membre, fie pentru a stimula lucrarile de constructii, fie pentru a impulsiona exportul. In comparatie cu asemenea factori de influenta, instrumentele legislative de tipul CPR/CPD sunt irelevante si nu creeaza un impact semnificativ. Referintele la barierele lingvistice si la nevoia de a investi in adaptarea cerintelor legale si economice in statele membre arata avantajul adoptarii unui limbaj tehnic comun, dar denota si limitele acestuia pentru ca ar fi singurul instrument pentru a stimula comertul si a face produsele accesibile pe mai multe piete. De aceea, prevederile CPR/CPD sunt insuficiente si nu pot avea efecte semnificative fara sa fie insotite de actiuni complementare la niveluri nationale”, a precizat, in preambulul cercetarii, Emanuela Sirtori, principalul autor si sef de proiect din cadrul CSIL.

Remarcand ratele uriase de crestere a operatiunilor de import-export intracomunitar cu materiale de constructii din Romania si Bulgaria, mai ales dupa anul 2007, autorii studiului demonstreaza ca, pentru furnizori, pietele invecinate (in care barierele lingvistice pot fi depasite) raman cele mai importante. „De exemplu, in perioada analizata, exportul de produse pentru constructii din Grecia in Romania a crescut mai mult decat cel pe relatia mult mai proxima (teritorial) Grecia-Bulgaria. Dar se remarca si o majorare extrem de puternica a exportului din Bulgaria in Romania, mai ales pentru grupa de produse reprezentata de elemente pentru armarea betonului. Intre anii 2003-2015, exportul elen de materiale de constructii in Romania a crescut cu +202% ca valoare si cu +364% in termeni cantitativi, iar cel dinspre Grecia spre Bulgaria a sporit cu 72% ca valoare si a regresat cu -12% din punct de vedere cantitativ. In schimb, daca inainte de 2003 exportul bulgar de produse de constructii in Romania era ca si inexistent, in intervalul de referinta acesta a crescut cu 4831% ca valoare si cu 290% in termeni cantitativi. In schimb, producatorii din Romania nu considera ca Grecia este o piata atractiva pentru export, pentru ca, in intervalul analizat, exportul din Romania in Grecia s-a diminuat cu -29% ca valoare si s-a majorat cu 1% in termeni cantitativi. Mai degraba, desi exista unele bariere lingvistice (surmontate cel mai probabil prin avantaje logistice, de transport etc.), fabricantii/comerciantii romani s-au orientat spre piata din Bulgaria, deoarece exportul catre aceasta destinatie s-a majorat cu +159% ca valoare si cu +210% cantitativ”, se arata, printre altele, in studiul citat. Pentru a descarca raportul comandat de Comisia Europeana, click aici!