Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% la suta pe an, incepand de astazi. De asemenea, institutia majoreaza rata dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% la suta pe an si creste rata dobanzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% la suta pe an. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

"Deciziile CA al BNR urmaresc ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, precum si stimularea economisirii prin cresterea ratelor dobanzilor bancare, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%±1 punct procentual, intr o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile in contextul procesului de consolidare fiscala. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu", se precizeaza intr-un comunicat al Bancii Centrale.

Totodata, in sedinta care a avut loc ieri, CA al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia februarie 2022, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.

Scenariul actual, intocmit pe baza datelor disponibile si a reglementarilor in vigoare, evidentiaza o inrautatire considerabila a perspectivei pe termen scurt a inflatiei, sub impactul puternic al socurilor pe partea ofertei, in principal al preturilor la energie, in conditiile in care traiectoria prognozata a dinamicii ei anuale cunoaste o noua revizuire substantiala in sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

"Rata anuala a inflatiei este asteptata sa-si accentueze semnificativ cresterea in trimestrul al doilea 2022 si sa urce la un nivel de doua cifre, in principal ca efect al unor majorari mult mai ample ale preturilor gazelor naturale si energiei electrice, ce se vor evidentia pregnant dupa suspendarea in luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodata, ulterior, rata anuala a inflatiei va descreste probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioara celei prognozate anterior, dar va cunoaste o ajustare descendenta relativ abrupta in prima parte a anului viitor si va reintra in intervalul tintei in trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de baza ample, precum si al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregata anticipate pe orizontul prognozei si in scadere treptata de la mijlocul anului curent. In aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va mai creste probabil usor pe parcursul a cateva luni, dar se va inscrie apoi pe o panta descendenta ceva mai pronuntata decat s-a prognozat anterior, urmand sa coboare la finele orizontului proiectiei sub valoarea anticipata anterior", estimeaza specialistii.

 

Potrivit BNR, schemele de compensare a preturilor la energia electrica si gazele naturale pentru populatie prezumate a fi aplicate pana in luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflatiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipata sa scada foarte usor in intervalul ianuarie-martie, dar sa consemneze un salt semnificativ in luna aprilie, odata cu revenirea preturilor la nivelurile prevazute in contracte. "Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totusi incerte, o eventuala modificare a duratei si/sau a continutului acestora fiind de natura sa afecteze semnificativ atat nivelul, cat si traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflatiei, mai cu seama pe termen scurt. In acelasi timp, incertitudini semnificative raman asociate modului de evaluare si de includere in calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continua sa vina din evolutia cotatiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice si agroalimentare, inclusiv in contextul situatiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum si din blocajele persistente in lanturile de productie si aprovizionare", mai arata economistii.

Conform acestora, incertitudini continua sa decurga si din evolutia pandemiei, in contextul fazei inca ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasa a coronavirusului, Omicron, dar mai putin virulenta, implicand o severitate mai scazuta si in atenuare a restrictiilor asociate, inclusiv in multe state europene. Totodata, o sursa importanta de incertitudini si riscuri ramane absorbtia fondurilor europene, in special a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini si riscuri sunt asociate insa si conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizeaza progresul consolidarii fiscale conform angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv, dar intr-un context economic si social dificil pe plan intern si la nivel global, mai noteaza reprezentantii Bancii Centrale.

Conform rapoartelor BNR, in 2021, rata anuala a inflatiei s-a marit cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% in decembrie 2020). O proportie de 80% din crestere a venit din majorarea preturilor la gaze naturale, energie electrica si combustibili, iar jumatate din aportul de doar 15% adus de inflatia de baza a apartinut alimentelor procesate, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat avansand la 4,7% in decembrie 2021, de la 3,3% in decembrie 2020. Prin urmare, cresterea ratei anuale a inflatiei a fost determinata aproape integral de socurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternica a inflatiei pe plan mondial in 2021, inclusiv in numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potentate de liberalizarea pietei energiei electrice pentru consumatorii casnici.

Pentru informatii suplimentare, click aici!