Prelungirea razboiului din Ucraina si extinderea sanctiunilor impuse Rusiei genereaza incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice in Romania, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 6 iulie 2022.

Documentul publicat luni precizeaza ca prelungirea conflictului ar putea avea efecte pe multiple planuri asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

"In aceasta conjunctura, valorificarea la maximum a fondurilor europene alocate Romaniei, in special a celor aferente programului Next Generation EU, este vitala, au sustinut membrii Consiliului, atragerea acestora fiind esentiala pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranzitiei energetice - data fiind si natura conditionalitatilor atasate procesului - dar si pentru a se contrabalansa, cel putin partial, impactul contractionist al amplelor socuri globale pe partea ofertei, precum si efectele consolidarii fiscale", se arata in documentul citat.

 

Totodata, minuta atrage atentia asupra faptului ca incertitudinile si riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale sunt in crestere, membrii CA al BNR facand referiri la executia bugetara de pana acum si la cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei de inasprire a conditiilor de finantare, dar evidentiind, cu precadere, actuala conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, precum si seturile de masuri aplicate de curand in vederea sprijinirii populatiei si firmelor, ce pot avea implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

In discutiile privind comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei si-a accelerat cresterea in primele doua luni din trimestrul II mai mult decat s-a anticipat, in conditiile unui salt amplu consemnat in aprilie, la 13,76%, de la 10,15% in martie, urmat de un avans moderat in luna mai, la 14,49%.

"S-a remarcat ca partea cea mai mare a cresterii a fost determinata din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seama de scumpirea consistenta si peste asteptari a energiei electrice si gazelor naturale, pe fondul modificarii incepand cu luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preturilor. Influente peste asteptari, dar modeste, au venit din continuarea majorarii pretului combustibililor, sub impactul ascensiunii abrupte a cotatiei titeiului, in contextul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate, precum si din scumpirea unor utilitati publice, in corelatie cu marirea preturilor energiei", se mai arata in documentul BNR.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat trendul ascendent in prima luna a trimestrului II, inclusiv in raport cu previziunile, dar si l-a temperat apoi, ajungand la 9,1% in mai, de la 7,1% in martie. Potrivit reprezentantilor bancii centrale, avansul a continuat sa fie antrenat in principal de segmentul alimentelor procesate, intr-o proportie chiar substantial marita in raport cu trimestrul anterior, ce a atins astfel un nivel record. In schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scazut la cea mai mica valoare din ultimul an - probabil inclusiv in corelatie cu evolutia in termeni anuali a raportului leu/euro - iar contributia subcomponentei marfurilor nealimentare s-a diminuat, de asemenea, desi mai modest, in conditiile in care sfera categoriilor de preturi a caror crestere de dinamica s-a temperat a devansat-o pe cea a bunurilor care si-au accelerat usor ritmul scumpirii.

 

In urma analizei, membrii Consiliului au convenit ca prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat este atribuibila tot socurilor globale pe partea ofertei - amplificate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate - ale caror efecte inflationiste directe si indirecte au continuat sa fie potentate pe plan intern de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate. A fost subliniata, in acest context, amploarea mondiala a puternicului proces inflationist provocat de socurile globale pe partea ofertei, care au propulsat dinamica preturilor de consum la valori nemaiintalnite in ultimele decenii in state dezvoltate, inclusiv in numeroase tari din Europa, precizeaza BNR.

Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate ori in ascensiune ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt ale agentilor economici din ultimele luni, insotite de o ajustare mult mai estompata, totusi, a celor pe termen mai lung ale analistilor bancari, dar si tendinta de erodare a puterii de cumparare a consumatorilor, reflectata de reintrarea in teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, in debutul trimestrului II.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua sa creasca pana la mijlocul trimestrului III, dar intr-un ritm vizibil incetinit, urcand astfel moderat peste valorile evidentiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recenta prognoza pe termen mediu. S-a reamintit ca prognoza din luna mai anticipa un varf al dinamicii inflatiei de 14,2% in iunie 2022, urmat de o descrestere doar graduala pe parcursul a patru trimestre, insa mai alerta apoi, implicand coborarea acesteia la niveluri de o cifra abia in semestrul II 2023 si mentinerea ei deasupra intervalului tintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%.

Responsabile de noua inrautatire a perspectivei apropiate a inflatiei sunt tot socurile globale pe partea ofertei, au subliniat in mai multe randuri membrii Consiliului, observand ca resorturile sale majore sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate in lunile urmatoare de preturile combustibililor, gazelor naturale si energiei electrice - chiar si in contextul aplicarii schemelor de sprijin si al manifestarii unor efecte de baza - precum si de preturile alimentelor procesate, in principal sub influenta ascensiunii mai puternice a cotatiilor titeiului, produselor energetice si ale marfurilor agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate.

Influente suplimentare sunt asteptate si de pe segmentul preturilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum si de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorarii accizei specifice.

"S-a sesizat ca, in aceste conditii, efectele inflationiste aditionale - directe si indirecte - ale socurilor globale pe partea ofertei vor afecta, pe mai departe, atat evolutia componentelor exogene ale IPC, cat si dinamica inflatiei de baza, cu o intensitate mult diminuata, totusi, fata de trimestrele anterioare, mai ales in cazul celei din urma", se mai arata in minuta publicata de BNR.

Pe de alta parte, reprezentantii CA al BNR au convenit ca previziunile privind impactul si durata schemelor de plafonare a preturilor la energie continua sa fie grevate de incertitudini, iar incertitudini similare sunt asociate masurii privind compensarea pretului combustibililor, prezumata a fi aplicata in intervalul iulie-septembrie 2022. Balanta integrala a riscurilor la adresa prognozei inflatiei induse de factorii pe partea ofertei ramane insa dominata de riscuri in sens ascendent, cel putin pe termen scurt, inclusiv pe fondul masurilor fiscale anuntate recent vizand cresterea veniturilor bugetare, fiind insa posibile si mici corectii descendente ale unor cotatii internationale, mai ales in cazul marfurilor agroalimentare, precum si ameliorari relativ mai evidente in lanturi globale de productie si aprovizionare, au conchis membrii Consiliului.

"Unii membri ai Consiliului au apreciat ca, intr-un asemenea context, ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si prevenirea declansarii unei cresteri autointretinute a nivelului general al preturilor de consum - eventual printr-o spirala salarii-preturi - reclama o noua crestere a ratei dobanzii-cheie, mai ales in conditiile in care piata muncii tinde sa se tensioneze. O astfel de reactie este justificata si din perspectiva credibilitatii bancii centrale", potrivit BNR.

In acelasi timp, s-a observat ca din partea pozitiei ciclice a economiei sunt de asteptat presiuni inflationiste modeste si in atenuare in perspectiva apropiata, insa mai intense decat cele anticipate anterior, in conditiile in care noile evaluari indica o cvasi-stagnare a activitatii economice in trimestrele II si III - sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate - dar dupa o accelerare mult peste asteptari a cresterii acesteia in trimestrul I. Evolutiile fac probabile valori in descrestere ale excedentului de cerere agregata in trimestrele II si III, insa vizibil mai ridicate decat cele evidentiate in prognoza din luna mai 2022.

"Evolutiile implica si o descrestere considerabila a dinamicii anuale a activitatii economice in trimestrul II, urmata de o reamplificare in trimestrul III, pe seama unui efect de baza, dar si niveluri ale acestei dinamici semnificativ mai ridicate decat cele prognozate anterior, ca urmare a cresterii mult peste asteptari a PIB in trimestrul I", au remarcat membrii Consiliului.

Totodata, s-a sesizat ca indicatorii cu frecventa ridicata sugereaza o semnificativa accelerare temporara a cresterii consumului privat in trimestrul II fata de aceeasi perioada din 2021, preponderent pe seama unui efect de baza, dar si pe fondul manifestarii unei cereri reprimate, mai ales pe segmentul serviciilor. In schimb, o evolutie de sens opus este posibila in cazul formarii brute de capital fix, de natura sa contribuie decisiv la scaderea dinamicii anuale a PIB in trimestrul II, avand in vedere mai ales declinul amplu consemnat de volumul lucrarilor de constructii in luna aprilie in raport cu perioada similara a anului trecut.

In acelasi timp, aportul exportului net la dinamica anuala a PIB ar putea redeveni usor negativ, in conditiile in care exporturile de bunuri si servicii si-au diminuat considerabil variatia anuala in aprilie si mult mai pronuntat decat importurile, inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe. Drept consecinta, deficitul comercial si-a marit de peste doua ori dinamica anuala fata de media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat sa creasca alert in termeni anuali, chiar si in conditiile usoarei ameliorarii a evolutiei soldului balantei veniturilor primare.

In urma analizei de ansamblu, membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca un asemenea context reclama majorarea cu un punct procentual a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a stimularii economisirii, pentru a se asigura readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta AAa1 punct procentual, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.

"Din aceasta perspectiva, a fost subliniata importanta dozajului masurilor si a calibrarii conduitei politicii monetare in actuala conjunctura, astfel incat sa se evite pe cat posibil o incetinire semnificativa a cresterii economice, date fiind si efectele contractioniste majore generate de socurile ample pe partea ofertei, indeosebi de criza energetica, dar si cerinta progresului consolidarii bugetare", subliniaza sursa citata.

In acelasi timp, s-a sustinut necesitatea pastrarii controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara si a fost reiterata importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Consiliul de administratie al BNR a decis, la inceputul acestei luni, in unanimitate, majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 4,75%, de la 3,75%. Totodata, s-a decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75%, de la 4,75% si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75%. Pentru informatii suplimentare, click aici!