Industria constructiilor metalice reprezinta o ramura traditionala a economiei Romaniei, cu o contributie fundamentala la procesul de dezvoltare in perioada de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Si aceasta ramura a industriei prelucratoare interne s-a confruntat cu o serie de transformari in ultimele decenii, determinate de tranzitia de la economia de stat la economia de piata si de integrarea economiei Romaniei in circuitele economice europene si mondiale.

Estimarile econometrice elaborate (pe baza datelor Eurostat) indica evolutia industriei constructiilor metalice la un ritm apropiat de potential inainte de incidenta pandemiei, aspect evidentiat in primul grafic din partea dreapta.

Pe de alta parte, conform acestor estimari dinamica anuala a componentei structurale a VAB-ului (valoarea adaugata bruta) s-a pozitionat pe o tendinta usor descendenta, in 2019 fiind inregistrat cel mai redus nivel din 2010, dupa cum se poate observa tot in primul grafic alaturat.

Datele Eurostat indica faptul ca VAB-ul din industria constructiilor metalice avea o pondere de 0,9% din PIB in Romania in anul 2019, nivel inferior celui inregistrat in Zona Euro (principalul partener economic) (1,3%), dupa cum se poate observa in al doilea grafic din partea dreapta.

In perioada 1995-2019 ponderea VAB-ului din industria constructiilor metalice in PIB a inregistrat un nivel mediu de 1% in Romania, inferior celui din Zona Euro (1,4%), aspect evidentiat tot in al doilea grafic alaturat.

Pe de alta parte, datele Eurostat indica cresterea VAB-ului din industria constructiilor metalice cu un ritm mediu anual de 6,3% in Romania in perioada 1995-2019, dinamica superioara celei inregistrate in Zona Euro (1,3%).

Nu in ultimul rand, VAB-ul din industria constructiilor metalice a evoluat la un ritm superior celui inregistrat de economie per ansamblu in perioada 1995-2019 (6,3% vs. 3,1%).

Analiza fundamentala elaborata indica faptul ca dinamica VAB-ului in industria constructiilor metalice este influentata de o serie de factori:

- evolutia investitiilor productive in economie;

- climatul din economia mondiala (am utilizat ca variabila proxy comertul international);

- nivelul de dezvoltare (pentru care am utilizat indicatorul PIB/locuitor);

- evolutia costurilor reale de finantare.

Atragem atentia cu privire la faptul ca aceasta ramura a industriei prelucratoare a avut o contributie pozitiva la soldul balantei comerciale cu bunuri pe parcursul ciclului economic post-criza, aspect evidentiat in primul grafic din partea dreapta. Astfel, conform Eurostat exporturile companiilor din aceasta ramura s-au majorat cu un ritm mediu anual de 8% la 2 miliarde EUR in perioada 2012-2019. Importurile companiilor din aceasta ramura a industriei prelucratoare au urcat cu o dinamica medie anuala de 7,2% in intervalul 2012-2019, la 1,6 miliarde EUR.

Prin urmare, excedentul balantei comerciale la nivelul ramurii constructii metalice a crescut cu o rata medie anuala de 11,7% intre 2012 si 2019, la 0,4 miliarde EUR. Astfel, in perioada 2012-2019 exporturile, importurile si soldul balantei comerciale pentru companiile din industria constructiilor metalice au consemnat niveluri cumulate de 13,3 miliarde EUR, 10,1 miliarde EUR, respectiv 3,2 miliarde EUR.

Subliniem faptul ca aceasta ramura a industriei s-a redinamizat puternic in 2021, dupa declinul din 2020, aspect evidentiat in al doilea grafic alaturat. Astfel, conform Institutului National de Statistica (INS) comenzile noi, productia si productivitatea muncii s-au majorat cu ritmuri anuale de 25,7%, 16%, respectiv 19,1% in perioada ianuarie-mai 2021, dupa declinul cu dinamici anuale de 5%, 8,1%, respectiv 3% din anul pandemic 2020.

Nu in ultimul rand, datele INS indica scaderea investitiilor nete derulate de companiile din sectorul constructiilor metalice cu o rata medie anuala de 0,2% in perioada 2008-2019 la 1,2 miliarde RON, aspect evidentiat in ultimul grafic alaturat.

Prognozele elaborate prin utilizarea datelor Eurostat (si aplicarea modelelor ARIMA) indica perspectiva majorarii VAB-ului (valorii adaugate brute) din industria constructiilor metalice (pe componenta structurala) cu o rata medie anuala de aproximativ 9% in intervalul 2020-2025 (peste dinamica economiei interne).

Altfel spus, ne asteptam ca industria constructiilor metalice sa fie una din ramurile industriei cu cel mai ridicat ritm de crestere in perioada post-pandemie.

Scenariul este sustinut de o serie de factori: premisele favorabile pentru investitiile productive din Romania (prognozele BT indica ritmuri medii anuale de 11,2% in 2021, 9,9% in 2022 si 6% in 2023, date fiind persistenta costurilor reale de finantare la un nivel redus, potentialul ridicat de dezvoltare in sfera infrastructurii critice, climatul pozitiv din sectorul bancar si implementarea programelor lansate de Uniunea Europeana in 2020 (inclusiv Next Generation)); semnalele favorabile pentru procesele de dezvoltare si convergenta economica europeana in ciclul economic post-pandemie, influentate si de probabilitatea ridicata de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE); redinamizarea comertului international si comertului intracomunitar (crestere cu ritmuri puternice la inceputul unui nou ciclu economic).

La finalul acestui raport atragem atentia cu privire la provocarile si riscurile pentru evolutia industriei constructiilor metalice din Romania pe termen scurt si mediu: incorporarea Revolutiei Digitale si cadrului ESG; accelerarea procesului de consolidare (potential ridicat, reflectat de gradul ridicat de fragmentare); atragerea si mentinerea personalului calificat; ritmul implementarii reformelor structurale, cu implicatii pentru dinamica indicatorului PIB/locuitor; durata si intensitatea pandemiei (cu impact la nivelul procesului de relansare economica si climatului investitional); fluctuatia perceptiei de risc pe pietele financiare internationale, cu implicatii in sfera climatului investitional din statele emergente; posibilitatea majorarii costurilor de finantare pe plan intern, mai ales in contextul deficitelor gemene.