Desi pandemia de COVID-19 afecteaza viata de zi cu zi a cetatenilor europeni de mai bine de un an, atitudinea fata de UE ramane pozitiva, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru standard realizat in februarie-martie 2021. Imaginea UE si increderea in UE s-au ameliorat, atingand nivelul lor cel mai inalt de mai bine de zece ani.

Cetatenii europeni identifica sanatatea si situatia economica ca fiind principalele doua preocupari atat la nivelul UE, cat si la nivel national.

Sondajul indica, de asemenea, o crestere a ingrijorarii cu privire la situatia actuala a economiilor nationale: 69 % dintre europeni considera ca situatia este in prezent „proasta”, iar 61 % dintre europeni se tem ca economia tarii lor se va redresa in urma impactului pandemiei abia „in 2023 sau mai tarziu”.

Aproape jumatate dintre europeni au incredere in Uniunea Europeana (49 %), ceea ce reprezinta o crestere de 6 puncte fata de sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020. Este cel mai inalt nivel inregistrat din primavara anului 2008. Increderea in guvernele nationale (36 %) si in parlamentele nationale (35 %) a pierdut teren, desi ambele raman la un nivel mai ridicat decat in toamna anului 2019.

In privinta Romaniei 58% dintre romani au incredere in Uniunea Europeana, ceea ce reprezinta o crestere cu 4 puncte fata de sondajul Eurobarometru standard din vara anului 2020.

In 20 de state membre, majoritatea respondentilor afirma ca au incredere in UE, cele mai ridicate niveluri fiind inregistrate in Portugalia (78 %) si Irlanda (74 %).

Imaginea pozitiva a UE (46 %) a atins nivelul sau cel mai inalt din toamna anului 2009, inregistrand o crestere de 6 puncte procentuale fata de vara anului 2020. Mai putine persoane au o imagine neutra despre UE (38 %, -2), in timp ce 15 % (-4) au o imagine negativa despre UE.

Majoritatea respondentilor au o imagine pozitiva despre UE in 25 de state membre ale UE (fata de 13 in vara anului 2020), procentele cele mai ridicate fiind inregistrate in Portugalia (76 %) si Irlanda (75 %).

Aproape patru cetateni ai UE din zece considera ca cea mai importanta problema cu care se confrunta in prezent UE este sanatatea: 38 % dintre respondenti mentioneaza acum acest aspect, o crestere semnificativa cu 16 puncte procentuale fata de vara anului 2020. Sanatatea ocupa primul loc, in fata situatiei economice (35 %, procent neschimbat), situatia finantelor publice ale statelor membre ocupand acum locul al treilea (21 %, -2). Mediul si schimbarile climatice ocupa acum locul al patrulea (20 %, procent neschimbat), in timp ce imigratia, pentru prima data din toamna anului 2014, cu un procent de 18 % (-5 puncte), nu se mai numara printre principalele trei preocupari. Somajul se afla pe locul al saselea, fiind mentionat de 15 % dintre respondenti (-2 puncte procentuale).

In ceea ce priveste principalele preocupari la nivel national, sanatatea este, de asemenea, perceputa ca fiind cea mai importanta chestiune (44 %), in crestere cu 13 puncte procentuale fata de vara anului 2020. Situatia economica ocupa a doua pozitie, fiind mentionata de o treime dintre europeni (33 %, procent neschimbat), in timp ce un sfert dintre acestia mentioneaza somajul (25 %, -3).

Perceptia cu privire la economia nationala a continuat sa se deterioreze: doar 29 % dintre cetatenii UE considera in prezent ca situatia este „buna” (-5 puncte procentuale fata de vara anului 2020, -18 fata de toamna anului 2019), cel mai scazut nivel pentru acest indicator din primavara anului 2013. Proportia europenilor care considera ca aceasta situatie este „proasta” a castigat teren in mod corespunzator (69 %, +5).

Perceptiile pozitive asupra situatiei actuale a economiei nationale variaza foarte mult intre statele membre ale UE, de la 86 % in Luxemburg pana la 7 % in Italia.

Sprijinul pentru moneda euro ramane foarte ridicat: 79 % (+4) dintre cetatenii din zona euro sunt in favoarea monedei euro, cel mai inalt nivel din 2004, cifrele variind de la 95 % in Portugalia la 70 % in Franta si Austria. In ansamblu, in Uniunea Europeana, sapte din zece europeni sprijina moneda euro (70 %, +3), cel mai ridicat nivel inregistrat vreodata.

43 % dintre europeni sunt multumiti de masurile luate pana in prezent de guvernele nationale pentru combaterea pandemiei (-19 puncte procentuale fata de vara trecuta), in timp ce 56 % sunt nemultumiti (+19).

Acelasi procent din randul cetatenilor europeni sunt multumiti de masurile luate de UE (43 %, -2), in timp ce 49 % sunt nemultumiti (+5). Cu toate acestea, 59 % au incredere ca UE va lua deciziile corecte in viitor in ceea ce priveste raspunsul sau la pandemie.

Peste sase europeni din zece (61 %) considera ca economia tarii lor se va redresa in urma impactului pandemiei de COVID-19 in 2023 sau mai tarziu. Mai putin de un sfert considera ca redresarea va avea loc in 2022 (23 %) si doar 5 % cred ca redresarea va avea lor anul acesta, in 2021. Aproape unul din zece europeni se teme ca economia tarii sale nu se va redresa niciodata in urma impactului pandemiei (8 %).

Majoritatea europenilor considera ca planul de redresare al UE in valoare de 750 de miliarde EUR, NextGenerationEU, este un instrument eficace pentru a face fata efectelor economice ale pandemiei de COVID-19 (55 %). Aproape patru din zece considera ca nu este eficace (38 %).

Incepand cu vara anului 2020, experienta personala a europenilor in ceea ce priveste masurile de combatere a pandemiei, cum ar fi izolarea, s-a deteriorat: majoritatea cetatenilor UE considera acum ca a fost greu sa faca fata acestei experiente (40 %, +8 puncte procentuale fata de vara anului 2020), in timp ce mai putin de trei din zece afirma ca a fost usor (29 %, -9). Proportia celor care afirma ca le-a fost deopotriva de usor si de greu a ramas aproape neschimbata, situandu-se la 31 % (+1).

45 % dintre europeni au raspuns ca ar dori sa fie vaccinati cat mai curand posibil - sau fusesera deja vaccinati in momentul efectuarii sondajului, iar 20 % ar dori sa faca acest lucru in 2021. 21 % ar prefera sa fie vaccinati mai tarziu. Doar 12 % afirma ca nu se vor vaccina niciodata, iar 2 % „nu stiu”.

In 21 de tari, majoritatea respondentilor ar dori sa fie vaccinati cat mai curand posibil sau au fost deja vaccinati, procentele cele mai ridicate inregistrandu-se in Irlanda (74 %), Danemarca (73 %) si Suedia (71 %). Pe de alta parte, mai putin de un respondent din cinci intentioneaza sa se vaccineze cat mai curand posibil in Bulgaria (19 %) si Cipru (16 %).