Dezechilibrul extern prezinta o vulnerabilitate majora, care poate fi diminuata prin eforturi consecvente pe mai multe fronturi, respectiv consolidare bugetara, o alocare mai buna a resurselor in economie care sa sustina productia de tradables si atragere masiva de fonduri europene, considera presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, citat de Agerpres.

Intr-o analiza publicata pe site-ul Consiliului Fiscal, Daniel Daianu semnaleaza ca in 2023 si 2024 reducerea anticipata a ratei de crestere economica poate atenua deficitul de cont curent si o inflatie in scadere si rate de dobanda atragatoare la depozite ar stimula economisirea interna, cu efect favorabil asupra dezechilibrului extern.

"Reforme serioase trebuie intreprinse in economie pentru a favoriza o crestere economica robusta, intarirea premiselor pentru productia de tradables (bunuri tranzactionabile n.r.); este vorba, intre altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente (se efectueaza in prezent spending reviews pentru educatie si sanatate, actiuni ce sunt prevazute si in PNRR), prioritizare de investitii orientate catre tradables si control riguros al realizarii, salarizare si sistem de pensii echitabile, alocare de resurse suplimentare pentru educatie si sanatate (ce presupune insa venituri bugetare mai mari) etc. Se poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finantare neproblematica in cativa ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice si structurale adecvate", se arata in analiza presedintelui CF.

In opinia acestuia, un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decat unul de 4% din PIB daca este finantat in totalitate de investitii directe in timp ce cel de 4% este finantat exclusiv prin indatorare. Natura investitiilor conteaza, de asemenea, pentru ca una este sa investesti in tradables, in high-tech, si altceva in mall-uri si zone rezidentiale.

Daniel Daianu subliniaza ca se inmultesc comentariile privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) - o crestere valorica de 52% fata de nivelul din 2021, in timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro.

"Se manifesta atentie sporita fiindca, sa ne aducem aminte, in balanta externa s-au manifestat probleme mari dupa 2008, desi datoria publica era atunci de numai circa 15% din PIB. In intervalul 2007-2008 deficitul de cont curent a fost ca medie peste 12% din PIB. Romania nu a fost singura tara din UE cu dificultati mari de finantare odata criza financiara izbucnita, in conditiile unor miscari de capital masive, cu componenta speculativa importanta. Pe fondul ciclului "avant si prabusire" (boom and bust), deficitul de cont curent in anii pre-criza a fost generat deopotriva de sectorul public si cel neguvernamental. Au fost 2 etape in reducerea deficitului de cont curent dupa izbucnirea crizei financiare: in primii ani dupa 2008 intrarile de capital s-au oprit aproape brusc si a existat o ajustare ce a dus deficitul de cont curent la in jur 5% din PIB in intervalul 2009-2012. A doua etapa a fost de comprimare severa a cheltuielilor publice dupa 2012; deficitul de cont curent s-a redus la 0,3% din PIB in 2014 si deficitul bugetar la 1,2% in acelasi an; deficitul de cont curent a oscilat intre 0,3% si 1% din PIB intre 2013-2015. La reducerea deficitului bugetar a lucrat si majorarea TVA de la 19% la 24%", explica Daianu.

Acesta mentioneaza ca ar fi trebuit sa existe prudenta in politica bugetara dupa 2015, deoarece modificari in regimul fiscal dupa 2015 si alte masuri cu impact bugetar au dus deficitul bugetar structural la peste 4% din PIB in 2019, iar aceasta evolutie s-a vazut in cresterea dezechilibrului extern, fiind in relief fenomenul de twin deficits (deficite gemene).

"De notat este ca dificultati de finantare a dezechilibrului extern a avut Romania cand datoria publica a fost mult inferioara (ca procent din PIB) celei de acum - circa 15% in 2008, circa 48% din PIB in 2022. Explicatia priveste deficite bugetare substantiale (deficitul cash in 2009 a ocultat deficitul ESA de 5,4% prin utilizarea de resurse din privatizarea BCR), in timp ce criza financiara a marit enorm aversiunea fata de risc. Drept consecinta, Romania a trebuit sa recurga la un pachet de asistenta financiara externa. In conditiile crizei energetice si ale invaziei din Ucraina, in 2022 a avut loc o deteriorare a raportului de schimb (terms of trade) pentru cele mai multe tari din UE, care s-a concretizat in cresteri de deficite de cont curent; surplusul zonei euro s-a diminuat, iar in tari vecine din Europa centrala si de Rasarit (Cehia, Ungaria, Polonia) deficitele au crescut. In cazul Romaniei se poate prezuma o deteriorare echivalenta cu 1-1,5% din PIB a raportului de schimb, care este de pus in relatie cu deficitul de cont curent estimat de INS la 9,2% in 2022. Dincolo de deteriorarea raportului de schimb, au fost intreprinderi ce si-au inchis portile, avand productie intens energofaga si s-a recurs la importuri. Iar dereglari in lanturi de productie si aprovizionare au afectat capacitatea de export a economiei. In lipsa acestor efecte, deficitul de cont curent din 2022 ar fi fost probabil nu departe de cel din 2021 (cand a fost circa 7% din PIB)", precizeaza Daianu in analiza.

Acesta mai semnaleaza ca o infuzie masiva de resurse europene poate sprijini cresterea economica si finantarea balantei externe, iar resursele europene pot duce investitiile publice la 6% din PIB ca medie in anii urmatori, ceea ce ar atenua din impactul contractionist al consolidarii bugetare. Daca deficitul bugetar (ESA) s-ar reduce la 3% din PIB, am putea imagina o diminuare a deficitului de cont curent astfel: la 6% din PIB daca se mentine raportul de schimb de acum; la aproximativ 5% din PIB daca raportul de schimb ar reveni la nivelul din 2022.

Pe de alta parte, Daniel Daianu puncteaza ca, in ianuarie 2023, titlurile de stat romanesti detinute de non-rezidenti au ajuns la varful istoric de 67 miliarde lei, iar ca pondere in total obligatiuni in circulatie la 24%. Leul a fost relativ stabil fata de alte monede din regiune, iar anul trecut BNR a urcat rata de politica monetara la 7%, comparabila cu ratele de politica monetara din Polonia (unde este 6,75%) si Cehia (unde este 7%).

"Exista sentimentul ca se va face reducerea de deficit bugetar in cativa ani, in pofida ciclului electoral (Romania este in procedura de deficit excesiv!), exista resurse europene prin Cadrul Financiar Multianual si PNRR de peste 80 de miliarde euro, datoria publica nu este (inca) coplesitoare, gradul de euroizare a economiei este mult mai redus decat acum 15 ani (2/3 din tranzactii sunt denominate in lei acum fata de circa 1/3 atunci), sistemul bancar intern este bine capitalizat si se bazeaza preponderent pe depozite ale rezidentilor (creditele in raport cu depozitele sunt sub 80%), rezervele valutare si de aur ale BNR sunt substantiale, suntem stat membru al UE (ceea ce poate evita o criza efectiva de solventa), inflatia a inceput sa scada, schema de plafonare avand eficacitate (cum a avut si in Spania si Franta)", arata analiza.

Potrivit sursei citate, regimul fiscal regresiv (cetatenii cu venituri mici, sau modeste, platesc proportional mai mult decat cei cu venituri mari), erori in politica fiscala, "puzderia de exceptari si portite", au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contributii), Romania este "lanterna rosie in UE", subliniaza Daniel Daianu.

"Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitarii muncii, care sa nu prejudicieze insa consolidarea bugetara. Venituri fiscale mai mari ar permite si o politica a veniturilor care sa aiba in vedere ca inclinatia spre consum a cetatenilor cu resurse mici este considerabil mai inalta decat a cetatenilor cu venituri mari, ceea ce afecteaza dinamica importurilor. Trebuie combatute cu forta institutionala si cu determinare politica evaziunea fiscala si "optimizarea fiscala"", sustine presedintele CF.

El analizeaza si supraevaluarea leului in termeni reali, care joaca un rol "nu neglijabil" in evolutia in timp a balantei externe, mentionand ca o flexibilizare a regimului cursului de schimb ar fi mai usor de practicat daca am avea un buget public robust, o consolidare bugetara de anvergura, dar si productia de tradables, care considera ca este insuficienta.

"Este plauzibila supozitia ca productia de tradables (bunuri exportabile si bunuri ce pot inlocui importuri) nu a tinut pasul cu consumul agregat, cu absorbtia interna; avem un proces de alocare a resurselor ce a favorizat expansiunea de non-tradables. Multe investitii se duc in rezidential si comert. Infrastructura este inca precara. Servicii IT si de transport nu au putut stopa cresterea deficitului. Plasarea in lanturi de productie si aprovizionare ar putea fi mai favorabila; se asambleaza, sau se produc componente si subcomponente dintre care numeroase nu inseamna valoare adaugata inalta. Iar o modificare a cursului leului nu poate avea efecte rapide cand se manifesta rigiditati importante. Pe de alta parte, varietatea productiei industriale autohtone este o premisa importanta pentru o situatie mai buna in viitor", puncteaza Daniel Daianu.

Acesta mai mentioneaza ca exista si alte probleme structurale, ca de exemplu subdezvoltarea industriei agroalimentare - pamant agricol ce inseamna 57% din suprafata tarii, in timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB. De asemenea, Daniel Daianu aminteste despre o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede si in faptul ca importam produse a caror realizare include inputuri esentiale din Romania. Nu avem turism de calitate care sa stimuleze "exportul intern" si cetatenii romani cheltuie miliarde de euro in strainatate, a mai precizat acesta.

De asemenea, presedintele Consiliului Fiscal mai semnaleaza ca stocul de capital uman s-a redus si acest fapt afecteaza PIB-ul potential prezent si viitor, productia de tradables.

"Este adevarat ca cetatenii romani ce lucreaza in strainatate trimit miliarde de euro acasa, care pot ajunge la 1,5- 2% din PIB anual; in lipsa acestor bani deficitul de cont curent ar fi mai mare. Dar pierderea de capital uman nu poate fi suplinita prin aceste resurse. Sa ne gandim ca multi din cei care emigreaza sunt tineri, in conditiile in care populatia Romaniei imbatraneste; demografia ne dezavantajeaza mai mult decat pe alte tari europene, avand in vedere imigrarea", puncteaza Daianu.

El a adaugat ca in noul context geopolitic si geoeconomic, Romania va aloca mai mult pentru aparare (circa 2,3% din PIB in 2023, fata de 1,76% in 2022), care nu inseamna productie de tradables, iar achizitiile de armament inseamna in cea mai mare parte deficit bugetar si de cont curent mai mari, alte conditii presupuse neschimbate.

"Numai daca am avea o crestere semnificativa a productiei interne de aparare (inclusiv a componentei de offset) s-ar micsora impactul asupra balantei externe", considera presedintele Consiliului Fiscal.