Ministerul Finantelor Publice (MFP) a trimis Consiliului Fiscal (CF), prin adresa nr. 476103/18.11.2020, documentele aferente celei de-a treia rectificari bugetare din acest an, solicitand, in temeiul art. 53, alin. (2) din Legea Responsabilitatii Fiscal-Bugetare (nr. 69/2010, republicata, de aici inainte numita LRFB), opinia CF cu privire la acestea. Ulterior, CF a solicitat si alte informatii relevante MFP, precum dinamica programata a fondurilor europene, a operatiunilor de tip swap, precum si unele explicatii privind dinamica unor agregate fiscalbugetare. Toate aceste date si explicatii strict necesare analizei au fost primite in cursul zilei de 20 noiembrie 2020.

Socul economic al pandemiei este mai puternic decat cel provocat de Marea Recesiune. Marea Inchidere (Lockdown) a condus la o scadere dramatica, de doua cifre, a PIB in cele mai multe tari din UE in trimestrul II din acest an. Trimestrul III a consemnat o revenire puternica a activitatii economice.

Valul doi al Pandemiei intrerupe/incetineste revenirea economiilor in trimestrul IV a.c. In UE se profileaza o evolutie in forma de W a economiilor din cauza unei probabile contractii economice in trimestrul IV din acest an, dupa cum anticipeaza BCE si CE. Se prognozeaza un declin al activitatii economice in UE de 7,4% in acest an.

Redresarea ca nivel al PIB este asteptata pentru 2022, dar in conditii de schimbari adanci in economii, ce sunt accelerate de noi tehnologii (digitalizare, robotizare etc.), de nevoia de a raspunde la schimbarea de clima. Dezvoltarea de vaccinuri (Pfizer-BioNTech, Moderna etc.) si terapii va ajuta redresarea si va contribui la schimbarea starii de spirit, catre optimism, in societate.

Combaterea Pandemiei si a crizei economice induse a reclamat o mobilizare de resurse exemplara. Bugetele publice sunt in incordare extrema, chiar si in tari dezvoltate.

Bugetele publice au trecut in prim plan pentru combaterea efectelor pandemiei si crizei economice, chiar daca banci centrale au continuat, sau extins operatiuni neconventionale - prin relaxare cantitativa (QE) si rate de politica monetara foarte joase (inclusiv negative in termeni nominali in cazul BCE).

Au crescut mult deficitele bugetare, prin cheltuieli nepermanente - pentru a sustine cererea, firme, somajul tehnic etc. Se valorifica astfel scaderea ratelor naturale de dobanda, a ratelor de politica monetara, ce ar permite stabilizarea datoriilor publice chiar in conditii de deficite primare.

Ce practica insa economii dezvoltate (in care se emite moneda de rezerva), inclusiv achizitii masive de obligatiuni guvernamentale, nu isi permit economii emergente, care se confrunta cu constrangerea valutara, care au economii mai putin robuste, cu deficite importante.

Rezultatul alegerilor prezidentiale din SUA va conduce probabil la stoparea demantelarii aranjamentelor multilaterale in sistemul relatiilor economice internationale, la revenirea SUA in Acordul de la Paris (privind schimbarea de clima), la examinarea pozitiva a statutului Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC, WTO), al OMS etc. Toate acestea pot modifica in bine climatul general economic pe plan mondial.

Un Brexit fara acord intre Regatul Unit si UE ar avea insa efecte nefavorabile suplimentare asupra economiei europene.

Daca acum suntem intr-o perioada de mare vitregie (criza sanitara si criza economica), in anii ce vin vom trece printr-o mare tranzitie - indusa de nevoia de combatere a incalzirii globale, de “inverzire”, transformare structurala a economiilor, care va stresa bugete publice si private. Pentru informatii suplimentare, click aici!