Intrucat contextul economic actual este marcat de incertitudine, o prognoza cu un oarecare grad acceptabil de acuratete, care sa reflecte perspectivele pietei nationale de constructii pe termen mediu si lung, reprezinta un demers imposibil de efectuat. Aceasta realitate se reflecta, de altfel, inclusiv in planurile de afaceri ale firmelor, conturate cel mult pe etape trimestriale de activitate si pe un portofoliu de contracte si comenzi care se modifica incontinuu. Totusi, daca se iau in considerare cele mai recente previziuni ale factorilor guvernamentali - puse in acord cu cele ale partenerilor internationali ai tarii noastre (Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana) - o atitudine moderat-optimista ar putea fi justificata macar pana in anul 2016, moment ce va marca finalizarea actualului mandat al Executivului. In conformitate cu datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), Romania nu va reintra in recesiune, consemnand cresteri economice (ale PIB) de 1,6% in acest an, 2,2% in 2014, circa 2,3% in urmatoarele 12 luni si de 3% in 2016. Dupa o stabilizare a contributiei sectorului de constructii la cresterea PIB in 2012 (respectiv 0%), actualul exercitiu financiar ar trebui sa aduca un aport pozitiv in acest sens (+0,2%), iar pana in 2016 acest indicator ar trebui sa fie de +0,5% pe an. Daca se presupune ca realizarile tuturor firmelor de constructii vor avea o dinamica similara economiei in ansamblul sau, ponderea acestora in PIB ar trebui sa se mentina cel putin la nivelul din 2012 (respectiv la 8,6%). In consecinta, la nivelul lui 2016 valoarea totala a pietei ar trebui sa fie de cel putin 63,5 miliarde lei preturi curente (sau 14,27 miliarde euro la cursul de schimb actual), mai apropiata de pragul din 2008, de 14,36 miliarde euro. Astfel, momentul 2016 ar putea marca - daca nu apar diverse sincope, a caror incidenta ramane totusi sporita - finalizarea procesului de recuperare completa a pierderilor.

 

Punctul maxim al evolutiei volumului lucrarilor de constructii s-ar putea observa in 2015 (respectiv +5,3% fata de anul anterior), iar ca structura lucrarile de reparatii capitale vor fi preponderente si vor avea cel mai semnificativ ritm ascendent. Din punct de vedere al obiectelor de constructii, se pare ca proiectele de infrastructura vor evolua intr-o marja aflata in conformitate cu media pietei, mult mai dinamice fiind lucrarile la cladiri rezidentiale (unde inca din 2014 se va observa o sporire de peste 7% pe an). Totusi, evolutia volumului lucrarilor de constructii imobiliare nu va depasi, in medie, pragul de 5% si, dupa cum se poate remarca, numerosi indicatori ai CNP se afla, la randul lor, in marja de eroare statistica.

 

Un alt aspect ce ar putea contura evolutia pietei pana in anul 2020 (inclusiv) se bazeaza pe capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Dupa cum se cunoaste, perioada actuala de programare se finalizeaza la data de 31 decembrie 2013, iar sumele alocate Romaniei din cele cinci fonduri structurale si de coeziune (incepand cu 2007) totalizeaza 27,46 miliarde euro, majoritatea (12,66 miliarde euro) fiind disponibile prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). Desi autoritatile au explicat in ultimul timp ca pentru multe componente ale programelor operationale sectoriale rata absorbtiei a sporit semnificativ (dublandu-se in anumite cazuri, cum ar fi cel al dezvoltarii resurselor umane - POSDRU), studiile de specialitate realizate de organizatii independente arata ca Romania se mentine, in continuare, pe ultimul loc din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste atragerea de fonduri europene, situatie ce influenteaza negativ atractivitatea mediului de afaceri. In acest context, nu este de mirare ca marile proiecte de infrastructura - pentru care UE asigura cofinantare - treneaza sau sunt complet blocate, fara perspective in ceea ce priveste elaborarea unor planuri viabile pe termen mediu si lung. Inca din februarie 2013, in cadrul unui summit al principalilor sefi de stat si de guvern, s-a ajuns la un acord potrivit caruia, pentru Romania, se vor aloca fonduri de 39,88 miliarde euro la nivelul exercitiului financiar 2014-2020, in crestere cu 18% fata de intervalul 2007-2013. Cu toate acestea, tara noastra a primit mai putin cu 20% fata de propunerea initiala a Comisiei Europene, care viza acordarea a 48 miliarde euro - suficiente in acceptiunea puterii executive a UE pentru acoperirea finantarii necesare in urmatorii sapte ani.

 

Chiar daca s-a obtinut o prelungire a perioadei de gratie acordate in vederea absorbtiei bugetului alocat de la doi ani la trei ani, ceea ce ar putea preveni dezangajarea a circa 4 miliarde euro, in Romania modul defectuos de gestionare a fondurilor UE nu reprezinta un accident, ci dimpotriva, o certitudine. La o analiza succinta, rezulta ca, din cele aproape 30 miliarde euro, cat a cuantificat alocarea Romaniei in exercitiul financiar ce se incheie in acest an, guvernantii - indiferent de coloratura politica - au atras pana in prezent doar trei miliarde euro, adica 10%. Avand in vedere aceasta situatie, majoritatea analistilor economici din tara si de peste hotare considera ca, din suma totala de 43,88 miliarde euro (fonduri UE initiale plus suplimentul de 4 miliarde euro), nu vor putea fi atrase mai mult de 8 miliarde euro, complet insuficiente pentru a dezvolta proiecte importante de investitii pana in anul 2020. De altfel, in elaborarea prognozelor specifice, nici guvernantii nu sunt mai optimisti, iar antreprenorii ar trebui sa se bazeze tot pe investitiile efectuate de mediul privat.