Daianu: O invazie a Ucrainei ar avea consecinte severe pentru economia Europei |
Actualitatea interna Publicat de Stelian DINCA 16 Feb 2022 08:53 |
O invazie a Rusiei in Ucraina ar avea ca efect o incetinire economica in Europa, fara a se intra totusi in recesiune, iar bursele ar reactiona virulent, in timp ce incertitudinile vor creste enorm, sustine presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu.
"O invazie a Ucrainei de catre Federatia Rusa ar avea consecinte grele, putin spus severe, economice si pentru relatiile internationale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Cresterea economica in Europa va incetini probabil; nu cred insa ca s-ar intra in recesiune. Bursele vor reactiona virulent, cu scaderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare in timp, fiindca Rusia nu insemna mult pentru pietele financiare. Tarile din vecinatatea Ucrainei ar trebui sa faca fata la un numar mare de refugiati. Capacitatea UE de a absorbi numerosi refugiati ar fi sever testata - logistic si capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigrationist de amploare. Inflatia va creste din cauza cotatiilor urcate la gaz natural si titei, a perturbatiilor posibile pe piata cerealelor si altor materii prime. Un nou puseu inflationist va complica eforturile bancilor centrale de a duce inflatia catre tinte in 2023. Probabil bancile centrale vor fi mai precaute cu pasii de ridicare a ratelor de politica monetara, daca invazia are loc. Finantarea pe pietele externe va fi mai anevoioasa, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi ingreunata daca situatia economica va fi incordata mai mult timp, cu incetinire a redresarii economice", a declarat Daniel Daianu.
Potrivit economistului, costurile de tranzactie vor creste, inclusiv costul asigurarilor de transport. Daianu a precizat ca vor fi cheltuieli militare mai mari si se va intra intr-o noua cursa a inarmarilor. De aici si nevoia de bugete robuste, pentru a face fata la tot felul de socuri adverse.
"Nu aiurea la Consiliul Fiscal spunem de mai mult timp ca Romania are nevoie de un buget robust, de deficite bugetare diminuate si venituri fiscale mai mari", a subliniat el.
El a mentionat ca exista firme europene care au expunere mare la piata ruseasca, iar guvernele vor trebui sa le sprijine pentru o perioada de timp, la fel ca in cazul socului pandemiei, al preturilor la energie. Rusia va suporta un cost macroeconomic sever, daca vanzarile ei de gaz si titei se vor reduce drastic.
"Economiile mari din UE, precum Germania, Franta, Italia, nu depind covarsitor la nivel agregat de piata Rusiei, 2-3% din exportul lor, desi expunerile pot fi mari la nivel de firme, de banci. Sunt tari mici insa care depind mult de piata ruseasca, precum Letonia sau Lituania. Insa, reorientari vor avea loc, sunt inevitabile. Este de prezumat ca unele produse vor ajunge la aceeasi destinatie pe alte rute - nu pot exista ziduri perfect etanse. Regimul sanctiunilor economice va fi intarit, cu o cooperare stransa intre SUA si tarile UE, iar aici un rol cheie il detine transferul de tehnologie. Nu imi este clar in ce masura Rusia va suplini cu importuri de tehnologie si alte produse de baza din Asia, China. Este de vazut daca poate fi impus un regim de sanctiuni si statelor care se afla in sfera de influenta a Rusiei", a sustinut Daniel Daianu.
In opinia acestuia, UE va cauta sa importe din alte parti gaz natural, titei si mai ales LNG, in conditiile in care dependenta de gazul rusesc este foarte mare. Germania depinde de importul de gaz rusesc in proportie de peste 60%, UE circa 40%. In general, dependenta energetica a UE de importuri de energie este de 60%, cu importuri din Rusia, tarile OPEC, SUA, Marea Britanie, Norvegia, tarile africane etc. UE va regandi probabil politica energetica, va intelege mai bine ce inseamna stocurile/rezervele si evitarea dependentelor amenintatoare. De asemenea, UE va cauta si asigurarea de materii prime strategice, pentru ca acum, de exemplu, importa mult paladiu si vanadiu din Rusia.
In plus, va avea loc o accentuare a tendintelor de formare de blocuri economice si de erodare a multilateralismului. UE va fi probabil mai coeziva, chiar daca unele tari, precum Ungaria, vor face nota discordanta. Tarile UE vor cauta sa obtina mai multa securitate economica, independenta strategica, de care se vorbeste de mai mult timp, si securitate militara. Colaborarea va fi mai stransa cu SUA, chiar daca asperitatile pe plan comercial vor persista. SUA vor fi mai prezente militar in Europa, in tarile de la granitele cu Belarus, Ucraina, cel putin in viitorul prefigurabil, chiar daca rivalitatea geopolitica cu China obliga la atentie crescuta acordata Asiei, zonei Pacificului.
Totodata, presedintele Consiliului Fiscal afirma ca SUA si UE sunt legate strategic si de rivalitatea globala cu China, care si ea incearca sa isi dezvolte o "sfera de influenta"'.
"Nu ne place sa vorbim despre sfere de influenta, mai ales in contextul de acum, dar Realpolitk a definit din totdeauna lumea relatiilor internationale. Rusia va incerca probabil sa controleze mai strans tarile din 'sfera sa de influenta', tari din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Rusia si China sunt active in alte regiuni de pe glob. De pilda in Africa, Rusia mai ales militar, China mai ales economic. UE si SUA vor cauta sa fie mai prezente pe acest continent. Saptamana aceasta are loc summit-ul UE-Africa si este de vazut cu ce rezultate se va solda, apropo de initiativa UE de 300 miliarde euro drept sprijin pentru diverse proiecte, ca alternativa la ceea ce face China", a afirmat economistul.
El a atras atentia ca vor fi mai dificil de implementat acordurile privind schimbarile climatice, combaterea pandemiilor, controlul armelor conventionale si neconventionale, al inteligentei artificiale etc. Trecerea de la rivalitate la adversitate aduce cu sine costuri previzibile si imprevizibile, iar conflictul intre lumea democratica si Rusia trebuie sa fie vazut si in registrul competitiei dintre democratie si autocratie. Va fi influentata si activitatea institutiilor internationale - confruntari exacerbate la ONU, FMI, BM, OMC, OMS, este de parere Daniel Daianu.
In context, acesta vorbeste si despre accentuarea conflictelor/razboaielor hibride (cibernetice), care pot afecta componente cheie ale infrastructurii de baza, strategice, sistemul financiar (rolul crypto-activelor). De asemenea, se va accentua competitia in spatiul cosmic, in Arctica, competitia privind inteligenta artificiala.
"O intrebare fundamentala pentru europeni priveste acele aranjamente de securitate, dincolo de apartenenta la NATO si UE, care sa previna conflicte militare, tragedii, care duc la catastrofe umanitare si pierderi economice imense. Mai departe, o ordine mondiala care sa se bizuie pe reguli, pe forta dreptului international, nu pe forta celui mai tare. Ceea ce nu implica sa ignoram logica lui Realpolitik", a adaugat presedintele CF.
Daianu a subliniat ca Romania se afla in imediata vecinatate a acestei mari confruntari si va fi parte dintr-un nou razboi rece multiplu.
"Va fi in prima linie a unor fluxuri de refugiati, va suporta efectele economice ale invaziei. Se intelege acum mai bine ce inseamna apartenenta la UE si NATO, valoarea parteneriatelor strategice. Ce ar fi fost sa fim in bataia furtunilor, daca nu am fi fost in NATO si UE? Constatam ca si in Balcanii occidentali lucrurile se strica. Avem nevoie de solidaritate si mobilizare de resurse acasa. Cand a izbucnit pandemia am afirmat intr-un interviu, in martie 2020, intr-un saptamanal, ca se intra in regim de razboi sui generis. Acea afirmatie este mai relevanta acum. Avem nevoie de un buget public cat mai robust, sa aplicam masuri care sa protejeze populatia si economia de ce poate fi mai rau. Valoarea PNRR deriva si din conditiile vitrege prin care trec Romania, Uniunea Europeana, in acesti ani. Colaborarea in cadrul UE si NATO este vitala pentru protejarea democratiei noastre, ceea ce nu semnifica sa subestimam resorturile institutionale interne si spiritul civic, democratic, al multor cetateni romani, pentru o economie care sa reziste in conditii decente. Aceasta inseamna si controlul frontierelor, politici de dezvoltare, protectia componentelor critice de infrastructura (inclusiv sistemul financiar)", valorificarea cat mai buna a resurselor naturale de care dispunem", a incheiat Daniel Daianu.
|