Erorile din cadrul cheltuielilor de la bugetul UE au crescut semnificativ in 2022, se arata in raportul anual al Curtii de Conturi Europene publicat astazi. De asemenea, auditorii avertizeaza cu privire la expunerea tot mai ridicata a bugetului UE antrenata de imprumuturile contractate pentru nevoi de plata suplimentare, cum ar fi cele generate de raspunsul la pandemie si de razboiul de agresiune purtat de Rusia impotriva Ucrainei, si recomanda sa se ia masuri pentru a se aborda impactul unei inflatii ridicate asupra bugetului UE.

Auditorii concluzioneaza ca conturile UE aferente exercitiului financiar 2022 ofera o imagine corecta si fidela si ca operatiunile subiacente veniturilor pot fi considerate lipsite de eroare. In schimb, cheltuieli in cuantum de 196 de miliarde de euro de la bugetul UE au fost afectate de o crestere semnificativa a nivelului de eroare, si anume la 4,2 % (2021: 3 %). Auditorii considera ca doua treimi (66 %) din cheltuielile auditate sunt cheltuieli cu risc ridicat. Normele si criteriile de eligibilitate care reglementeaza acest tip de cheltuieli sunt adesea complexe, ceea ce creste probabilitatea producerii de erori. Totodata, auditorii au concluzionat ca problemele de regularitate si deficientele identificate la nivelul sistemelor de control ale statelor membre afecteaza cei 46,9 miliarde de euro cheltuiti in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR).

 

La fel ca in ultimii trei ani, auditorii concluzioneaza ca nivelul de eroare a fost semnificativ si generalizat si au emis, in consecinta, o opinie contrara cu privire la cheltuielile UE din 2022.

Nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficientei sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate in conformitate cu normele UE si cu normele nationale. Pe de alta parte insa, in cursul activitatii lor, auditorii au identificat, totodata, 14 cazuri de suspiciune de frauda. Ei au semnalat aceste cazuri Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF), care a deschis deja doua investigatii. Sase dintre aceste cazuri au fost semnalate si Parchetului European (EPPO), care a deschis trei anchete.

„UE si-a demonstrat capacitatea de a raspunde rapid la o intreaga serie de crize fara precedent, luand masuri fara precedent. Totusi, cuantumul substantial al fondurilor disponibile intr-un astfel de mediu antreneaza un risc bugetar sporit. Constatarile noastre arata ca riscul trebuie gestionat mai bine, avand in vedere ca, in cadrul activitatii pe care o desfasuram, continuam sa detectam erori care au condus la o crestere considerabila a volumului cheltuielilor afectate”, a declarat domnul Tony Murphy, presedintele Curtii de Conturi Europene.

 

2022 a fost al doilea an de implementare a MRR, componenta principala a pachetului „NextGenerationEU” (NGEU) in valoare de 800 de miliarde de euro, menit sa atenueze consecintele economice ale pandemiei. In cadrul MRR, tarile din UE primesc fonduri daca indeplinesc anumite jaloane sau tinte predefinite. In 2022, 11 state membre au primit 13 plati de granturi, in valoare totala de 46,9 miliarde de euro.

Auditorii au constatat ca 11 dintre cele 13 plati din MRR au fost afectate de probleme de regularitate, deoarece 15 dintre cele 281 de jaloane si tinte examinate fie nu erau indeplinite in mod satisfacator, fie nu satisfaceau conditiile de eligibilitate. Drept urmare, sase dintre platile respective au fost afectate de erori semnificative. In plus, auditorii au identificat cazuri de conceptie deficitara a masurilor si a jaloanelor si a tintelor aferente, precum si probleme legate de fiabilitatea informatiilor pe care statele membre le-au inclus in declaratiile lor de gestiune. In consecinta, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.

 

Datoria UE a crescut vertiginos la 344,3 miliarde de euro in 2022 (2021: 236,7 miliarde de euro), in principal din cauza noilor imprumuturi contractate pentru NGEU, in valoare de 96,9 miliarde de euro. Numai instrumentul NGEU genereaza un risc de rata a dobanzii pentru bugetul UE. Costurile aferente indatorarii au inregistrat o crestere considerabila in 2022 ca urmare a ratelor in crestere ale dobanzilor. In plus, auditorii atrag atentia asupra faptului ca revenirea unor rate ridicate ale inflatiei are implicatii bugetare importante. Pe baza previziunilor Comisiei Europene privind inflatia, Curtea estimeaza ca bugetul UE si-ar putea pierde aproape 10 % din puterea de cumparare pana in 2023.

Expunerea totala a bugetului UE la obligatii viitoare posibile se ridica la 248,3 miliarde de euro la sfarsitul anului 2022 (fata de 204,9 miliarde de euro in 2021). O parte a acestei cresteri se explica prin asistenta financiara acordata Ucrainei de UE, aceasta crescand de peste doua ori in 2022 comparativ cu 2021 (de la 7 miliarde de euro la 16 miliarde de euro). Auditorii observa ca aprobarea unei sume suplimentare de 18 miliarde de euro la sfarsitul anului 2022 va majora considerabil aceasta expunere pentru bugetele viitoare ale UE.