In editia pentru luna iunie 2019 a rezultatelor cercetarii privind indicatorul increderii in economie (Economic Sentiment Indicator - ESI), luat in considerare atat in general, cat si pe domenii de activitate (ESI in industrie, servicii, la nivelul consumatorilor – persoane fizice, in comertul de retail, in ramura de constructii si, separat, in servicii financiare), inclusiv pe baza unor date de la Eurostat, oficialii Directoratului-General pentru Afaceri Economice si Financiare (DGEFA) din cadrul Comisiei Europene (CE) au aratat ca, la nivelul zonei euro, ESI a scazut semnificativ cu 1,9 puncte, la 103,3 puncte. Pentru intreaga Uniune Europeana, indicele ESI s-a diminuat, la 102,3 puncte, in scadere cu 1,5 puncte, mai ales pentru ca productia si noile comenzi din industria zonei euro au inregistrat un declin in ceea ce priveste expectativele, pentru prima data dupa 2013.

„In zona euro, deteriorarea ESI din iunie 2019 s-a datorat deprecierii masive a increderii in industrie, in servicii si intr-o masura mai redusa in randul consumatorilor, trend contrabalansat partial de majorarea ceva mai puternica a increderii in constructii, respectiv, partial, in sectorul de comert de retail (cu amanuntul). ESI s-a depreciat, astfel, pentru majoritatea economiilor importante ale tarilor din UE-19, mai precis in Germania (-2,9 puncte), Italia si Olanda (-1,5 puncte fiecare), Franta (-1 punct) si Spania (-0,6 puncte). In zona euro, indicele de incredere in piata constructiilor (ESI in constructii sau CCI – Construction Confidence Indicator) s-a apreciat, insa, puternic in luna iunie 2019, cu +3,6 puncte (dupa ce in luna mai a marcat recordul negativ al ultimilor trei ani), ca urmare a rectificarii in sens ascendent a perspectivei managerilor in ceea ce priveste dinamica portofoliului de contracte si comenzi, dar mai ales pe fondul unei modificari in sens pronuntat optimist a estimarilor privind numarul de salariati (reflectand o situatie ceva mai buna in ceea ce priveste forta de munca angajata in constructii). Insa, in principiu, planurile de angajare a fortei de munca s-au degradat relativ major, cu precadere, mai semnificativ in industrie (cea mai pronuntata scadere din 2012 pana in prezent), ramanand relativ neschimbate in comertul cu amanuntul si imbunatatindu-se in servicii. Expectativele din iunie 2019 privind preturile de vanzare indica o ponderare radicala in industrie, in comertul de retail si in constructii, respectiv o crestere in servicii, fiind in linie cu cele exprimate de consumatori, pentru toate componentele. Astfel, asteptarile consumatorilor privind pretul reflecta o diminuare a acestuia pe toate cele trei paliere, de vreme ce optiunile, fata de cercetarea anterioara, s-au modificat”, se arata in studiul citat. In consecinta, pentru zona euro, indicii ESI din perioada iulie 2018-iunie 2019 se plaseaza la 111,2 puncte, 111 puncte, 110,4 puncte, 109,7 puncte, 109,4 puncte, 107,4 puncte, 106,3 puncte, 106,2 puncte, 105,6 puncte, 103,9 puncte, 105,2 puncte si 103,3 puncte, iar ESI sau CCI in constructii a fluctuat astfel: +5,2 puncte, +6,2 puncte, +8,3 puncte, +8 puncte, +8,3 puncte, +7,3 puncte, +8,4 puncte, +6,6 puncte, +7,5 puncte, +6,5 puncte, +4,1 puncte si +7,7 puncte (deci, cu praguri maxime in septembrie si noiembrie 2018, respectiv in ianuarie a.c., dupa care a urmat o scadere in februarie 2019 si o usoara revenire in martie acelasi an, urmata de deprecierile din aprilie si mai si de revenirea puternica din iunie), indicii fiind insa pozitivi si, evident, net superiori mediei de -16,7 puncte din sector, stabilita pentru perioada cuprinsa intre ianuarie 1990 si pana in iunie 2019. De asemenea, datele istorice indica un prag minim al ESI in constructii, la nivelul UE-19, de -45,3 puncte (in septembrie 1993) si unul maxim de +8,4 puncte (in ianuarie 2019).

In acelasi interval de referinta (iunie 2019), pentru Uniunea Europeana (UE-28), expertii DGEFA subliniaza ca actuala diminuare usoara si marginala a ESI (-1,5 puncte), ajungandu-se insa la un nivel mai scazut decat cel din UE-19 (adica 102,3 puncte), a avut loc pe fondul unor cresteri marcante si semnificative ale sentimentului increderii in economie la nivelul celor mai importante tari europene (care nu utilizeaza moneda unica), mai ales in Polonia, a doua economie ca dimensiune din afara zonei euro, (cu +1,9 puncte), in timp ce ESI din Marea Britanie si-a intrerupt trendul descendent si a inceput sa se majoreze (+0,6 puncte). „In UE-28, premisele referitoare la dinamica sectoriala sunt, in linii mari, asemanatoare celor pentru zona euro, cu exceptia ramurii de constructii, unde se reflecta o crestere mai ponderata a increderii. Totusi, in contrast cu zona euro, increderea s-a diminuat puternic in comertul de retail, iar in industrie si servicii scaderile au fost usoare. O alta asemanare cu UE-19 este aceea ca sentimentul increderii in randul consumatorilor este acelasi. Dar, pentru forta de munca din constructii, din industrie si din comertul cu amanuntul expectativele indica o imbunatatire a situatiei, in timp ce in servicii se asteapta o stabilizare. In tot spatiul comunitar, estimarile managerilor privind dinamica fortei de munca sunt, astfel, usor diferite in raport cu cele din zona euro. Expectativele privind pretul indica, totodata, o situatie similara, in linie cu cele din zona euro, toate acestea fiind semnalate destul de ferm atat de consumatori, cat si de manageri”, se mai arata in raportul elaborat de DGEFA.

Astfel, datele curente, prezentate de DGEFA, reflecta faptul ca indicele ESI din UE-28 a evoluat intre lunile iulie 2018 si iunie 2019 astfel: 111,5 puncte, 111,5 puncte, 110,7 puncte, 110,1 puncte, 109,3 puncte, 107,5 puncte, 106,1 puncte, 105,3 puncte, 105,1 puncte, 103,6 puncte, 103,8 puncte si 102,3 puncte (seria fiind partial revizuita). Aceasta reflecta cu destula acuratete situatia de ansamblu a economiei UE, care se inscrie pe un trend ascendent, de recuperare graduala a pierderilor din perioada recesiunii, dar care se mai confrunta cu unele probleme sistemice, precum si cu aspecte exogene, cum ar fi tensiunile socio-politice si cele ce vizeaza comertul exterior, vizibile cu precadere in ultima parte a anului trecut si, de asemenea, la inceputul celui in curs. In particular, pentru sectorul de constructii din UE-28, cu o medie istorica de -17,5 puncte, un nivel minim al increderii de -44,1 puncte, conturat in iunie 1993 si unul maxim de +6,6 puncte, inregistrat in noiembrie 2018), ESI sau CCI s-a plasat la +3,3 puncte, +4,2 puncte, +5,3 puncte, +5,7 puncte, +6,6 puncte, +5,1 puncte, +5,4 puncte, +4,5 puncte, +3,7 puncte, +2,4 puncte, +2,3 puncte si +3,2 puncte in fiecare luna din intervalul iulie 2018-iunie 2019.

In cadrul unui tabel distinct, unde sunt prezentati toti indicatorii de incredere si de sentiment economic (ca serie ajustata), specialistii DGEFA cuantifica si informatiile pentru Romania. Se iau initial in considerare ESI general si pe ramuri ale economiei, ca punct minim si maxim de inflexiune, respectiv ca medie din ianuarie 1990 pana in iunie 2019, dupa care seria datelor continua cu perioada iulie 2018-iunie 2019. In consecinta, pentru tara noastra, potrivit datelor istorice, ESI minim s-a constatat in septembrie 1992 (cu 68,2 puncte), iar cel maxim in iunie 1996 (respectiv, 125,8 puncte). Totodata, pentru ca nivelurile minime si maxime sa poata fi comparate, media istorica si actuala a ESI in Romania si in toate celelalte tari este stabilita la 100 de puncte. In fine, dar nu in ultimul rand, seria datelor ESI din Romania in perioada iulie 2018-iunie 2019 ramane in linii mari pozitiva (ba chiar in urcare in ultimul timp), cu fluctuatii de 100,2 puncte, 100 puncte, 101,9 puncte, 101,8 puncte, 101 puncte, 101,3 puncte, 101,5 puncte, 102,2 puncte, 102,3 puncte, 101,2 puncte, 101,8 puncte si 102,5 puncte pentru fiecare luna a intervalului analizat.

Cu o medie istorica si actuala de -14,1 puncte, ESI in constructii (sau CCI) pentru Romania reflecta in general o lipsa de incredere fata de ramura economica respectiva, dar mai putin accentuata ca in alte state membre ale UE (de exemplu, in Polonia, media este de -30,7 puncte, in Marea Britanie se consemneaza -19,6 puncte, in Italia media este de -22 de puncte, in Cehia media totalizeaza -19,7 de puncte, in Germania aceasta este de -23,5 puncte etc., multe date fiind usor rectificate). In orice caz, ESI in constructii nu este pozitiv, ca medie, in aproape niciun stat membru UE (cu exceptia Republicii Irlanda, cuprinsa in premiera in cadrul cercetarii, dupa mai bine de zece ani, unde o actualizare l-a adus la +2,6 puncte), acest indicator fiind cel mai bun doar in Estonia (-1,1 puncte), Olanda (-3,1 puncte) sau Slovenia (-8,5 puncte), respectiv Danemarca (-9,3 puncte). Revenind, astfel, la situatia din tara noastra, nivelul de incredere minima in constructii s-a inregistrat in septembrie 1999 (respectiv, -60,4 puncte), iar cel maxim a fost consemnat in iunie 1996 (si anume +34,6 puncte). Totodata, intre iulie 2018 si iunie 2019, ESI in constructii, la nivelul Romaniei, a fost de -11,7 puncte, -9,4 puncte, -8,4 puncte, -8 puncte, -6,7 puncte, -6,6 puncte, -7,9 puncte, -6,5 puncte, -6,2 puncte, -6,1 puncte, -4,5 puncte si -4,4 puncte, astfel incat, actualmente, se plaseaza peste media de -14,1 puncte (ajungand si la un nivel relativ optim al perioadei analizate), ceea ce denota o crestere cu 9,7 puncte a increderii, pentru aceasta baza de comparare, iar la un calcul pe baze secventiale, increderea in constructii a urcat in Romania, in iunie a.c., cu 0,1 puncte (comparativ cu mai 2019).

In consecinta, indicatorul de sentiment economic ESI este format din indicele increderii in industrie (cu o pondere de 40%), cel al increderii in servicii (30%), din indicatorul increderii consumatorilor (20%), respectiv din indicatorii de incredere in constructii si servicii (cu 5% fiecare), astfel incat media pe termen lung (1990-2018) echivaleaza cu 100 de puncte. De asemenea, ponderea fiecarei tari in parte a fost actualizata in ianuarie 2019. Pentru mai multe informatii, click aici, iar pentru a descarca raportul integral referitor la ESI si la ceilalti indicatori ai increderii (rezultate care includ si Romania), click aici!