Romania are oportunitatea de a accesa, in perioada 2021-2030, circa 6-7 miliarde euro din suma alocata prin Fondul pentru Modernizare, instrument proiectat de Uniunea Europeana pentru a finanta investitii destinate modernizarii sectorului energetic in zece state europene. Tara noastra risca sa rateze primul an din acest program investitional, din cauza lipsei mecanismelor nationale de implementare a proiectelor de modernizare energetica. Potrivit companiei de consultanta in management, Horvath, una dintre solutiile pentru deblocarea urgenta a acestei situatii este o strategie de accesare a fondurilor integrata cu Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), cu Fondul de Tranzitie Justa (FTJ), cu Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC), precum si cu alte strategii, planuri si fonduri europene sau nationale. De asemenea, beneficiile asteptate prin intermediul Fondului pentru Modernizare se vor concretiza doar daca acest ajutor financiar va fi utilizat pentru a stimula concurenta pe piata locala de energie.

Un factor important in demersul de accesare a fondurilor este asigurarea unor criterii clare de atribuire a acestora, care sa urmareasca in primul rand marirea competitivitatii pietei locale de energie. In prezent, piata locala de energie trece prin una din cele mai turbulente perioade din istorie, cu preturi record de tranzactionare a energiei electrice.

Potrivit datelor oficiale, infrastructura energetica a Romaniei este subdezvoltata, iar mai mult de 70% din retelele de transport si distributie sunt mai vechi de 45 de ani. Din aceasta cauza, tara noastra este dependenta de energia generata pe baza de carbune, ceea ce duce la un pret ridicat al energiei furnizate. Fondul pentru Modernizare a fost alocat catre 10 tari membre ale Uniunii Europene, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media UE. Bugetul este calculat prin acordarea a 2% dintre certificatele de carbon licitate in conformitate cu normele europene.

„In ultimii patru ani, barometrul pentru pretul de tranzactionare a energiei electrice in Romania a fost evolutia costului certificatului de emisii CO2. In 2021, am observat o crestere accelerata a acestora, de la 30 euro/ tCO2 in primul trimestru, la 52 euro/ tCO2 in prezent, ceea ce, coroborat cu ponderea semnificativa a carbunelui in mixul energetic, are un impact semnificativ negativ asupra competitivitatii pietei energetice si, implicit, afecteaza performanta economiei nationale”, explica Vlad Gheorghe, reprezentant Horvath.

Cele zece tari care beneficiaza de Fondul pentru Modernizare sunt: Letonia, Estonia, Croatia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia si Romania.

„UE a creat acest Fond pentru a sprijini state est-europene a caror economii sufera din cauza sectorului energetic necompetitiv. In mod cert, tara noastra are nevoie de acest ajutor pentru a-si moderniza lantul valoric energetic. Din pacate, infrastructura si tehnologiile invechite au ca urmare faptul ca Romania realizeaza un PIB de 2.330 euro la tona de gaze cu efect de sera pe care le produce, in timp ce in cazul altor economii mai dezvoltate, situatia este in mod clar diferita. De exemplu, Suedia raporteaza 10.125 euro per tona de emisii de carbon, iar Franta 7.330 euro. Acest lucru inseamna ca producem putin, in schimb poluam mult. Faptul ca Romania are cea mai mare cota din Fondul pentru Modernizare, aproximativ 31%, este un succes de negociere si ne arata sustinerea de care putem beneficia. Cu toate acestea, din pacate, Romania nu se numara printre cele cinci tari beneficiare care au creat deja cadrele necesare implementarii proiectelor ce vor primi finantarea Comisiei Europene si Bancii Europene de Investitii, prin intermediul Fondului. Intarzierea modernizarii sistemului energetic cu inca un an, daca ratam termenul de depunere a proiectelor din aceasta vara, va avea consecinte puternice la nivel economic contribuind la continuarea volatilitatii pietei energetice. Fondul de Modernizare, insa, trebuie sa fie alocat pe baze economice si, implicit, sustenabile”, mai puncteaza Vlad Gheorghe.

Cehia se numara prin cele cinci tari care au finalizat deja cadrele de implementare a proiectelor prin care vor accesa Fondul pentru Modernizare. Astfel, 39% din bugetul care ii revine va merge catre dezvoltarea sectorului de energie regenerabila, iar 26% in modernizarea sistemului de generare si distribuire a energiei termice, in special in Praga.

Sprijinul financiar oferit prin Fondul de Modernizare este destinat, printre altele, tranzitiei catre un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investitiilor in surse regenerabile de energie, retelele de transport care sa includa distributia energiei termice in zonele rezidentiale si comerciale, interconectari de retele pentru transportul de electricitate si gaze naturale, precum si pentru o tranzitie echitabila in regiunile dependente de carbune.